Judecătorul Lucian Buta a explicat în motivarea sentinței sale de la începutul lunii februarie că principalele motive ale achitării ”baronului” de Vrancea Marian Oprișan țin de incompetența procurorilor anticorupție și a specialiștilor angajați de aceștia. DNA ar fi stabilit prejudiciul printr-o ”deducție viciată”, iar specialiștii și-ar fi depășit ”masiv” competențele legale. DNA a făcut apel împotriva deciziei magistratului de la Judecătoria Cluj, acesta urmând să fie judecat la Curtea de Apel, începând cu termenul din 29 mai.
Magistratul Lucian Buta, de la Judecătoria Cluj-Napoca, a finalizat săptămâna trecută motivarea achitării decise în cazul Oprișan. Potrivit acestuia, decizia a fost luată după ce, pe parcursul procesului, a analizat faptele descrise în rechizitoriu și a concluzionat că acuzarea s-a bazat pe interpretări juridice eronate, potrivit motivării făcute de cel care a dat sentinţa de achitare.
”Acuzarea s-a bazat pe cele două rapoarte de constatare tehnico-ştiinţifică, pe raportul de control al Camerei de Conturi Vrancea, pe interpretări juridice eronate şi pe declaraţiile unor martori. Rapoartele specialiştilor Laurenţiu Hanganu şi Tătaru Dumitru vehiculează o mare cantitate de informaţie incorect ierarhizată din punct de vedere juridic (în funcţie de elementele constitutive ale infracţiunilor imputate celor şase inculpaţi) sau pur şi simplu eronată. Constatările specialiştilor au depăşit masiv competenţele legale ale acestora şi sunt lipsite de semnificaţia juridică atribuită de procuror”, se arată în motivarea judecătorului Lucian Buta.
Prejudiciul a fost stabilit în mod eronat
În motivare, magistratul subliniază că în acest dosar prejudiciul de un milion de euro este stabilit în mod eronat. ”Omisiunile din cursul urmăririi penale constând în neefectuarea unei expertize în specialitatea de drumuri şi poduri şi în neevaluarea efectivă a Complexului Căprioara au condus la imposibilitatea economică a evaluării eventualului prejudiciu. În aceste condiţii, faţă de principiul enunţat de art. 4 alin. 2 din Codul de procedură penală potrivit căruia «orice îndoială în formarea convingerii organelor judiciare se interpretează în favoarea suspectului sau inculpatului», instanţa a constatat lipsa pagubei”, se arată în motivarea judecătorului.
Judecătorul Lucian Buta mai susține că, în fața instanței, Marian Oprișan și ceilalți cinci inculpați nu și-au recunoscut faptele de care au fost acuzați. ”Declaraţiile martorilor cauzei nu sunt în măsură să fundamenteze acuzaţiile, iar numeric, ponderea mărturiilor este net în favoarea apărării”, se mai arată în motivarea instanței.
Daunele materiale, nedovedite
Judecătorul a mai ajuns la concluzia că Oprișan și celelalte persoane trimise în judecată nu au obținut bani sau alte foloase materiale în urma derulării contractelor de pietruire și, în consecință, a respins și obligarea președintelui Consiliului Județean Vrancea la plata daunelor materiale.
„Văzând că inculpaţii nu au dobândit bani sau bunuri din săvârşirea unor fapte penale, va respinge ca nefondată cererea RMP de confiscare de la inculpaţi, în temeiul art 112 lit e Cp, a sumei de 15.433.574.508 ROL şi a sumei de 41.179.838.066 ROL (lei vechi – n.n.)”, a considerat magistratul.
În acest dosar, judecătorul Buta a ordonat o expertiză contabilă efectuată de către experta Roxana Cernea, arestată de aceeași DNA pentru că s-ar fi înțeles cu experta numită de Oprișan, Elena Mușuroiu, ca să mușamalizeze expertiza. Telefoanele celor două au fost ascultate chiar în timpul elaborării expertizei, iar stenogramele au fost publicate în presă. Acuzațiile de mușamalizare se bazează însă numai pe faptul că doar unul din cei trei experți a realizat documentul, ceilalți fiind convinși de aceasta să semneze actele.
Acuzarea ar fi făcut o treabă de mântuială
Ancheta DNA, susține magistratul Buta, a fost făcută cu rea credință deoarece procurorii au inclus în valoarea prejudiciului total inclusiv contravaloarea materialelor de construcție și a manoperei lucrărilor executate cu ocazia pietruirii drumurilor comunale din Vrancea.
„De la premise eronate acuzarea ajunge la concluzii eronate: «toate plăţile făcute în baza acestor contracte sunt nelegale». Prejudiciul este stabilit de către procuror prin această deducţie viciată. Potrivit raţionamentului din rechizitoriu însumând plăţile pentru lucrările efectuate pe cele 41 de drumuri în cauză ar rezulta cuantumul total al prejudiciului. «Din adunarea sumelor înscrise în ordinele de plată, reiese faptul că a fost plătită suma de 15.433.574.508 lei pentru lucrări de reabilitare şi 41.179.838.066 lei pentru lucrări de pietruire. Suma totală plătită de către învinuiţi pentru ambele categorii de lucrări reprezintă 56.613.412.574 lei şi reprezintă prejudiciu datorită faptului că, aşa cum am demonstrat pe parcursul prezentului rechizitoriu, a fost vorba de lucrări neefectuate, efectuate parţial, de proastă calitate, sau suprapuse cu alte lucrări». Acuzarea nu a luat deloc în calcul preţul materialelor şi al execuţiei nici măcar în privinţa lucrărilor pe care ea însăşi le-a constatat ca fiind realizate (chiar parţial, de proastă calitate sau suprapuse)”, se arată în motivarea sentinței de achitare.
Bota contestă, la rândul său, expertul DNA
Raportul de constatare tehnico științifică cerut de DNA a fost întocmit Luminița Hanganu, în prezent pensionat, absolvent în anul 1970 de studii economice.
„Chiar din informaţiile furnizate de către DNA rezultă că specialistul Laurenţiu Hanganu nu a avut «înaltă calificare», aşa cum obligă legea. Practic toate constatările sunt legate de această eroare, iar aceasta, la rândul ei, a fost preluată în rechizitoriu. Este de prisos menţiunea că unei persoane care a absolvit (doar) studii superioare economice în anul 1970 îi lipseşte nu numai competenţa legală pentru a răspunde la obiective juridice, dar chiar şi o minimă pregătire profesională în acest sens. Este abuzivă atribuirea calităţii de specialist şi cu atât mai mult a aceleia de specialist cu „înaltă calificare”. De aceea, instanţa, va înlătura din probaţiune răspunsurile dl. Laurenţiu Hanganu la cele 11 obiective menţionate anterior ca fiind eronate şi emise de o persoană care nu are calitatea cerută de lege”, se arată în motivarea achitării.
Băsescu l-a trimis pe Oprișan ”de urgență” la DNA
”Inculpatul OPRIŞAN MARIAN a declarat că dosarul de faţă constituie o răfuială politică începând chiar de la sesizarea Curţii de Conturi, care a fost făcută de adversarii săi politici. A mai arătat inculpatul că fostul preşedinte Traian Băsescu şi-a manifestat interesul politic pentru dosarul de faţă exprimându-se, în cursul unei declaraţii de presă din iulie 2005, că „singura stare de urgenţă a lui Marian Oprişan este la DNA” (f. 73 – 76 vol I dosar instanţă). Din înregistrarea existentă pe suportul optic depus de inculpat în vol. VI al dosarului instanţei (care poate fi urmărită şi la adresa https://www.youtube.com/watch?v=PtDWtvlaTT8) rezultă că afirmaţia fostului Preşedinte al României este reală, cu diferenţa că acesta s-a exprimat „la PNA” şi nu „la DNA”. Instanţa nu este în măsură să confirme susţinerile inculpatului, însă este cert că afirmaţia menţionată nu a fost făcută în exercitarea vreuneia din atribuţiile constituţionale ale Preşedintelui României, mai ales în condiţiile în care urmărirea penală împotriva inculpatului OPRIŞAN MARIAN a fost începută abia ulterior, la data de 5 octombrie 2005”, se arată în motivare.
De unde a sărit ”Căprioara”
La începutul lunii iunie 2006, Marian Oprişan (PSD) a fost trimis în judecată de către procurorii DNA, pentru abuz în serviciu, utilizarea creditelor în alte scopuri, fals şi uz de fals. Alături de el, în dosar au mai fost inculpaţi vicepreşedintele CJ, Mircea Diaconu, Valeria Teodorescu, directorul Direcţiei Economice, Ion Costeanu, directorul Direcţiei Tehnice, Liviu Rusu, fost şef Serviciu Drumuri şi Poduri din Direcţia Tehnică a Consiliului Judeţean.
Procurorii au susţinut că o comisie de licitaţie de la Consiliul Judeţean, numită de Marian Oprişan, ar fi încredinţat lucrări de pietruire a unor drumuri comunale, în valoare de 1,9 milioane de dolari, viraţi de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului unor firme neeligibile.
Alte acuzaţii se refereau la achiziţia corpului de clădiri de la „Căprioara” şi la sumele cheltuite pentru întreţinerea unităţilor de protocol Vila „Rucăr” şi „Hanul dintre Vii”, situate în localităţile Soveja, respectiv Cîmpineanca, imobile pentru întreţinerea cărora Consiliul Judeţean ar fi alocat 5,2 miliarde de lei.
