Potrivit unor dezvăluiri făcute de istoricul Marius Oprea, cunoscut drept ”vânătorul de securiști”, fostul șef SRI Cluj, Victor Velișcu a făcut parte din rețeaua de securiști ai lui Sorin Ovidiu Vântu.
O ascensiune fulgerătoare în lumea afacerilor fostei Securităţi a cunoscut Victor Velişcu. Fost ofiţer de securitate la Craiova pînă în 1990, Velişcu s-a ocupat cu probleme ce ţineau de specificul Direcţiei I-a de Informatii interne, adică de urmărirea opozanţilor regimului comunist. După 1990 a fost transferat la Cluj, pentru a reorganiza Secţia judeteană a SRI.
Cu gradul de maior, Velişcu a deţinut funcţia de locţiitor al şefului SRI Cluj pînă la sfîrşitul anului 1991, cînd a demisionat, cerînd trecerea în rezervă. Atunci, Velişcu a făcut obiectul unei anchete interne a SRI, fiind suspectat că ar fi folosit în interes personal o parte din fondul CIS (fond necontabilizat, destinat plăţii informatorilor). După ieşirea din SRI, Victor Velişcu a plecat împreună cu soţia, pentru aproximativ doi ani, în Turcia. Soţia sa, o cunoscută voleibalistă, a antrenat în acest interval o echipă turcească de volei, iar Velişcu a însoţit-o fără o misiune precisă.
“Am fost acolo in calitate de soţ”, declara el presei, nu fără umor.
După întoarcerea în ţară, începe o nouă etapă în viaţa lui Victor Velişcu. Se angajează la una dintre firmele lui Sorin Ovidiu Vîntu. “Am citit un anunţ în ziar că se caută agenţi imobiliari şi am mers la interviu, undeva pe Dorobanţi, la sediul firmei IMOLA. Am spus că am fost ofiţer de securitate şi m-a angajat chiar Sorin Ovidiu Vîntu. M-a pus director adjunct. Am intervievat apoi peste 200 de persoane care voiau sa se angajeze la firmă şi am închegat o echipă” – îşi aminteşte Velişcu.
După aceea, s-a ocupat personal de amenajarea sediului Gelsor din Splaiul Unirii. Din iulie 1995, Victor Velişcu a devenit unul dintre primii acţionari la SOV Invest.
Între timp, în firmă apar şi alţi foşti ofiţeri care au trecut din Securitate în serviciile secrete, printre care îi recunoaşte pe colonelul Constantin Rudăreanu, fost ofiţer DIE, fost şef de cabinet al lui Virgil Măgureanu şi pe colonelul Mihai Ţirigan, ofiţer al Direcţiei de Contraspionaj din Departamentul Securităţii Statului. Recrutarea ofiţerilor de informaţii urmărea să confere un aer de soliditate escrocheriei FNI.
Fenomenul a luat proporţii după ce, în urma aprobării date în februarie 1998 de directorul SRI Costin Georgescu, actualul ambasador al României în Cipru (ca o paranteză, patria adoptivă a firmei CRESCENT), zeci de cadre din Serviciul Român
de Informaţii au ales să lucreze pentru Sorin Ovidiu Vîntu. Din 41 de şefi ai filialelor teritoriale, 39 erau foşti securişti, majoritatea cu stagii după 1989 în SRI sau SIE.
Ceilalţi doi erau un fost ofiţer de grăniceri, la Timiş, şi un fost şef de vamă, la Giurgiu.
În 1996, ca urmare a unor neînţelegeri cu colegul său din Securitate şi SRI Rudăreanu, care i-a ocupat locul în graţiile patronului Sorin Ovidiu Vîntu, Velişcu părăseşte “imperiul Gelsor”. Solicită şi obţine reactivarea, fiind angajat în celebra UM 0215, unitatea de contrainformaţii a Ministerului de Interne, ca şef serviciu economic (finanţe-bănci), unde l-a avut ca subordonat pe şi mai celebrul Ovidiu Grecea, viitorul şef al Departamentului de Control al guvernelor Radu Vasile, Mugur Isărescu şi Adrian Năstase, pînă nu demult fost consul al României în Brazilia şi actual prefect al Capitalei.
Victor Velişcu a dus-o ceva mai rău după 1997 decît fostul său subaltern Grecea. Trecut în rezervă cu drept de pensie, s-a ocupat “cu activităţi gospodăreşti la domiciliu”. Doar pînă în 2001, cînd la 1 martie fosta sa cunoştinţă de la Gelsor, Radu Timofte, l-a reactivat în gradul de colonel SRI, numindu-l consilierul său. Dar despre toată reţeaua de securişti ai lui Sorin Ovidiu Vîntu merită să scriu mai pe larg, într-un articol separat, arată istoricul Marius Oprea într-un articol despre istoria Securității în România.
