Şeful Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, Marius Oprea(foto 1 imbracat in alb), l-a şantajat prin ameninţarea indirect pe posibilul contracandidat la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei(MNIT) pentru a o favoriza pe fina sa, Carmen Ciongradi. Pe de cealaltă parte, Oprea susţine că poate dovedi că arheologul Cristian Găzdac(foto 2 imbracat in negru cu maro) a furat şi din acest motiv nu a vrut să ajungă director la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei.
Presiunile de la Muzeul de Istorie a Transilvania(MNIT) continuă asupra noi conduceri. Carmen Ciongradi ar fi singura participantă la concursul pentru funcţia de director al instituţiei de cultură datorită unor presiuni ale naşului său, Marius Oprea, preşedintele Centrului de Investigare a Crimelor Comunismului (CICC). Oprea l-ar fi şantajat pe arheologul Cristian Găzdac să nu candideze pentru funcţia de director spunându-i că va dezvălui publicului că este un hoţ dacă va îndrăzni să îi fie contracandidat al finei sale, Carmen Ciongradi. Arheologul a recunoscut mai cu sfială că a povestit prietenilor apropiaţi acest lucru, însă nu a vrut să vorbească mai mult despre acest subiect. Deşi în primă instanţa Găzdac ar fi zis că ameninţările lui Oprea l-au motivat, el şi-a retras ulteriorcandidatură motivând în cercul de prieteni că are „probleme de familie” şi că nu ar fi avut timp să îşi pregătească suficient candidatura.
Recunoaşterea şi acoperirea şantajului
Cristian Găzdac a recunoscut pentru Gazeta de Cluj că a fost şantajat de către Marius Oprea. Deşi în primă instanţă a negat şantajul, întrebat fiind dacă a povestit la întreg Clujul păţania, Găzdac a declarat “nu am povestit chiar la tot Clujul ce s-a întâmplat, ci doar la nişte prieteni apropiaţi care nu ştiam că vor povesti la toată lumea.” Întrebat din nou dacă recunoaşte şantajul, arheologul a negat din nou. Îi reamintim lui Cristian Gâzdac că ascunderea unei fapte penale este însuşi o faptă penală, dar în acelaşi timp suntem curioşi cum vor reacţiona colegii de breaslă când vor auzi de posibilitatea existenţei unui dosar de colaborator al Securităţii.
Oprea recunoaşte fapta
“L-am prins furând din ajutoarele de la americani de la Sarmizegetusa. I-am spus că dacă îndrăzneşte să candideze la şefia Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei nu pot să am încredere în hoţi. Nu i-am spus eu direct. I-am spus şi lui Sandu(n.r. Alexandru Diaconescu) şi mai multora de la muzeu că dacă acesta ajunge director muzeul se duce de râpă. Aşa rămasese între mine şi el. Recunosc că l-am şantajat. În opinia mea credeţi că este un hoţ director al muzeului? Sunt destul de dus cu pluta şi nu aveam niciun chef ca un băieţel care a furat de la colegii lui să ajungă directorul Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei. Pentru că asta a făcut. Atât. Ei nu au furat şi sunt foarte muncitori şi foarte cinstiţi. I-am transmis că dacă ajungi director la muzeu o să fac public ce a făcut. Eu sunt naş de-al doilea. Poţi să mă acuzi de şantaj, dar uneori cum mi-a zis Brucan “Băi marius, îţi dai seama ce te aşteaptă. Şi eu i-am zis nu, ce mă aşteaptă? Ţi-i frica de lupi? Nu, mă rog. Dacă ţi-i frică de lupi să nu intrii în pădure. Ce urăsc este furtul. Uneori trebuie să mai şi ameninţi un pic să le vină mintea la cap. Te-ai tâmpit, tu nu ştii cine eşti i-am transmis lui Găzdac? Nu am favorizat-o pe Ciongradi într-un fel sau altul. A furat, ceea ce pot dovedi. E mai rău să fii hoţ. Recunosc că nu am procedat tocmai corect, dar un asemenea ticălos, un hoţ fură de la colegii lui studenţi. Era în anul 2 şi ar putea ajunge direcorul muzeului. Asta m-a speriat. Am făcut tot ce se poate să nu cumva să îi treacă prin cap acest lucru. Dacă vrei şantaj a fost unul indirect, nu direct. Nu ştiu dacă am fost tocmai corect. Ştii cum e în ţara asta când mori cu dreptatea în mână. Dacă am procedat incorect îmi asum toata vinovăţia. Să fiu vinovat şi să mă bage şi la puşcărie. Îţi spun că nu am teamă. Mie nu mi-e teamă de Gazdac, de un hoţ”, susţine Marius Oprea.
Episodul ORNISS
Marius Oprea este un personaj care a ocupat de-a lungul timpului o funcţie înaltă în stat fără a avea certificat din partea ORNISS, se găsesc, potrivit surselor noastre, în dosarele lui Caius Dobrescu şi Sorin Adam Matei, aflate deja în CNSAS, dar şi în dosarele fostei Miliţii şi Securităţi din Braşov, aflate acum în SRI şi SIE, conform Civic Media.
În momentul în care colegul său de arhive, Ticu Dumitrescu, l-a propus la conducerea Serviciului Român de Informaţii a stârnit doar hohote de râsete. Un personaj cu trecut întunecat ocupă de mai multă vreme spaţiul public şi, în numele aşa-zisei “societăţi civile”, intenţionează să controleze discreţionar Securitatea Naţională a României. Oprea a fost consilierul personal pe probleme de securitate al Primului Ministru Călin Popescu Tăriceanu la vremea în care acesta era în funcţie , deşi i s-a refuzat certificatul ORNISS prin care putea avea acces la documente secrete. Motivele sunt bine întemeiate. “Interesul public”, o nouă apariţiei pe piaţa media se simte obligat să supună atenţiei opiniei publice câteva dintre suspiciunile care planează asupra adevăratelor intenţii ale acestui personaj. După ce Civic Media a arătat că Institutul pentru Investigarea Crimelor Comuniste manipulat de Marius Oprea de sub umbrela Guvernului Tăriceanu căuta Dosarul de Cadre al preşedintelui Traian Basescu la Arhivele Naţionale de la Constanţa, sursele afirmă că, la braţ cu un dosar, Marius Oprea a încercat să-l şantajeze şi pe “bătrânul edecar”, pentru a se perfecta o alianţă PSD-PNL împotriva PD. Visul lui Oprea s-a perfectat cu câţiva ani întârziere. Din proximitatea preşedintelui Emil Constantinescu, Marius Oprea a încercat să compromită imaginea României prin livrarea unui document secret către presă. „Interesul Public“ prezintă modul în care Oprea a falsificat un adevăr pentru a propulsa imaginea PNL.
Oprea, agent MI6?
Marius Oprea ar fi acoperit interesul MI6 pentru investigarea unor fonduri arhivistice în legătură cu care statul român nu trebuie să ştie că le-au accesat britanicii, deoarece folosesc datele obţinute în scopuri operaţionale secrete, conform blogului http://badeadan.blogspot.com. Prin urmare, relaţia dintre cei doi este una specială şi este puţin probabil ca Marius Oprea să nu-şi dea seama de tipul activităţii pe care o desfăşoară“.Interesul pentru baza de date a IRIR poate fi şi unul dintre motivele pentru care, în 2002, în contextul apariţiei unor informaţii cu privire la verificările demarate de CNSAS cu privire la posibila colaborare cu Securitatea a lui Andrei Pippidi, directorul Institutului Român de Istorie Recentă (IRIR), Dennis Deletant, aflat în Consiliul de conducere al institutului, a intervenit pentru înlocuirea acestuia cu „amicul“ Marius Oprea.
Tiberiu Hrihorciuc
