Mașinile electrice, o realitate doar pentru cei cu buzunarele pline

Mașinile electrice au prins teren în ultimii ani, fiind aclamate ca viitorul mobilității ecologice, dar nimeni nu a bănuit că o serie de probleme vor arunca o umbră asupra lor. 

Contrar așteptărilor de creștere a popularității vehiculelor electrice, cifrele recente, despre care vom vorbi imediat, arată o scădere a vânzărilor în ciuda eforturilor europene pentru o tranziție verde. În România, o problemă majoră se ridică în jurul accesibilității financiare și a incertitudinilor legate de întreținerea acestor mașini, punând sub semnul întrebării ideea unei mobilități ecologice pentru toți românii. 

Mașinile electrice, mai nou, sunt considerate un lux, având în vedere costurile lor semnificative. Mai exact, prețul lor reprezintă un factor major pentru care majoritatea oamenilor nu își permit să se plimbe „eco” pe stradă. Până la urmă tot la bicicletă ajung. De exemplu, prețul mediu al unei mașini electrice poate depăși cu până la 20-30% prețul unei mașini cu motor pe benzină sau motorină echivalente. De asemenea, prețul unor mașini pornește de la 7.000 de euro și poate ajunge până la 100.000 de euro, după cum se poate observa în tabelul de mai jos.

Conform datelor furnizate de APIA, piața de mașini electrificate, inclusiv cele 100% electrice și cele cu propulsie hibridă, a înregistrat o scădere în luna septembrie în România în 2023. 

În cazul mașinilor electrice, declinul a fost semnificativ, atingând 11% și traducându-se în 1.140 de unități vândute. Această tendință descendentă în cererea pentru vehiculele electrice a fost, însă, influențată de o pauză generată de calendarul Programului Rabla. Prin urmare, livrările de mașini achiziționate cu subvenții de la stat au fost amânate până la aprobarea dosarelor.

Mașinile electrice, între vis și realitate

Pe lângă prețul mare al mașinilor electrice, trebuie să amintim de faptul că un proprietar de mașină „eco” se va confrunta cu niște costuri de întreținere ridicate. Despre ce vorbim mai exact? Schimburile de piese și reparațiile pot ajunge la ordinul miilor de euro, iar această realitate contrazice ideea inițială de economie asociată mașinilor electrice. Reparațiile se fac la reprezentanță, iar cum majoritatea nu au banii necesari să-i arunce pe astfel de lucruri, apelează, evident, la piața neagră a pieselor auto electrice, un adevărat risc major. 

O simplă căutare pe internet scoate la iveală o piață bogată în piese auto provenite de la mașini electrice, dar, cum se practică pe la noi, acestea nu vin cu informații despre starea reală a pieselor. Cumpărarea de la persoane care pretind a fi „mecanici de bloc” poate aduce riscuri majore pentru mașină și șofer. Totodată, potrivit mai multor reprezentanți ai firmelor producătoare de mașini electrice, folosirea sau achiziționarea unor piese online duce la probleme serioase și nu-și asumă responsabilitatea, atâta timp cât șoferii nu vin în reprezentanță pentru a-și rezolva problema. Utilizarea pieselor non-autentice poate duce la pierderea garanției, deoarece acestea pot afecta integralitatea sistemelor electronice și electrice complexe ale mașinii.

Este tranziția verde destinată doar celor privilegiați din punct de vedere financiar?

Chiar dacă, în ultimii ani, cererea pentru mașini electrice a explodat, se poate observa cu ochiul liber că „boom-ul” s-a cam potolit, și tot mai multe persoane se plâng de mașinile electrice. Poate mulți nu știu, dar acestea nu sunt chiar atât de prietenoase cu mediul, dacă analizăm modul în care sunt obținute și fabricate componentele sale. 

Spre exemplu, procesul de extracție generează o mulțime de gaze cu efect de seră, iar materiile prime trebuie și ele rafinate înainte de a fi utilizate, ceea ce, din nou, emite mai multe gaze cu efect de seră. 

Pentru ca o mașină electrică să aibă o autonomie decentă între încărcări, ea are nevoie de o baterie cu o capacitate de cel puțin 60 kWh. Acest lucru înseamnă că în timpul fabricării unei mașini electrice se vor emite  9 tone de CO2, ajungându-se la un total de 16-19 tone de CO2 emise. Mai mult, când moare bateria unde o pui, că momentan nu există „cimitir” pentru ele, doar „băieți deștepți” care le iau, le cârpesc și le pun de vânzare. Așadar, la acest punct, o mașină electrică pare să aibă un impact mai negativ asupra mediului decât una cu combustibil fosil. Surprize, surprize, dragi ecologiști! 

O altă problemă privitoare la mașinile electrice este încărcarea lor. Bine, în Cluj-Napoca, har Domnului, avem stații electrice, dar ce faci când, la bolidul electric, te trezești într-un sat uitat, iar cea mai apropiată stație de încărcare e la sute de kilometri? 

O mașină electrică cu o baterie descărcată reprezintă o problemă. Aici vine vorba de autonomia mașinii. Unele modele au o autonomie de câteva sute de kilometri, dar apoi trebuie să cauți o stație de încărcat și să aștepți cu orele. Mașina electrică e bună pentru călătorii scurte, nu cele lungi. 

Haideți să nu terminăm într-o notă negativă și să vorbim, succint, și despre beneficiile mașinii electrice, dacă îți permiți să o cumperi, evident. Un „prieten al mediului” pe patru roți elimină necesitatea de ulei, filtre și alte accesorii pe care le regăsim la mașinile pe combustibil. Mai mult, componentele motorului electric se deteriorează mai lent, dar și când o face, de recomandat să ai o bicicletă în garaj și conturile pline.  Evident, mașinile 100% electrice sunt „aer” pentru mediu, iar la cele hibride, emisiile sunt foarte reduse. 

De asemenea, se înregistrează o diminuare a poluării fonice, deoarece motoarele electrice sunt mult mai silențioase în comparație cu cele care funcționează cu combustibili fosili.

În toamna anului 2023, ritmul de extindere a pieței mașinilor electrice a atins cel mai scăzut nivel al său din tot cursul anului. În diverse țări europene, cum ar fi Italia, Spania, dar și România, prezența mașinilor electrice în totalul parcului auto național a rămas într-un procent cu o singură cifră.

La sfârșitul verii 2023, în România, erau înregistrate 33.000 de vehicule electrice, conform datelor furnizate de Ministerul Afacerilor Interne (MAI). În același interval, numărul de vehicule hibrid înmatriculate în țară ajungea la 154.000.