Masuri de criza la Ministerul Agriculturii

Ministerul Agriculturii se restructurează, dar, spre deosebire de pronosticurile apărute în presă în cursul săptămânii trecute, nu se renunţă la 20 de agenţii din totalul celor 33 care se presupunea că există. Secretarul General al Ministerului Agriculturii, Miron Moldovan, a discutat cu reporterii Gazetei de Cluj şi a clarificat situaţia. „Sunt 31 de agenţii, dar termenul agenţii este generic. În realitate, nu sunt toate agenţii, în cadrul ministerului avem şi laboratoare de specialitate, institute de cercetare, oficii naţionale şi altele. S-a strecutat o greşeală, în sensul că, pe listele primite iniţial de la Guvern, erau trecute şi direcţiile agricole ca unităţi. Am verificat listele şi în final au rămas 31 de unităţi. Din acestea dispar 10, deci vor rămâne 21 în final”, a declarat Miron Moldovan. În momentul de faţă, Ministerul Agriculturii a creat cadrul legislativ necesar pentru a derula procesul de restructurare. După cum a precizat şi Moldovan, nicio unitate nu se desfiinţează total, atribuţiile şi o parte din personal vor fi preluate de către alte agenţii. „Ele se desfinţează prin preluarea atribuţiilor, nu se poate desfiinţa nicio instituţie atâta timp cât atribuţiile rămân. Le luăm personalitatea juridică, dar obligaţiile rămân şi trebuie îndeplinite în continuare. Nu ştim câte posturi vor fi desfiinţate în total. Se va face o analiză în ceea ce priveşte personalul. Toate resursele, economice, juridice, administrative, tehnice, toate vor avea reduceri. Noi acum trebuie să creăm cadrul juridic, asta a cerut şi premierul, astfel încât să putem face acele comasări, pentru că ele sunt înfiinţate prin diferite legi şi Hotărâri de Guvern. După această etapă, are loc procesul de determinare a numărului de personal al structurilor care se stabileşte prin Hotărâre de Guvern, dacă instituţiile au fost înfiinţate prin lege, sau prin ordin de la ministru, în funcţie de structura organizatorică. Abia apoi vom cunoaşte noua structură care se va crea. Vor fi economii la personal, la întreţinere, la capital, dar încă nu putem face pronosticuri”, a explicat Miron.

„Ne e jenă să recunoaştem că avem probleme financiare”

Restructurarea din cadrul ministerului presupune, totuşi, pentru unele agenţii, suplimentarea posturilor. Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) are nevoie de încă 1690 de persoane în structura ei, care vor fi, cel mai probabil, preluate din celelalte structuri ministeriale care vor fi restructurate. „Din cei care derulează fonduri europene, APIA şi APDRP (Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit), luând în considerare concluziile misiunilor de audit care au avut loc la aceste agenţii, solicităm suplimentarea personalului. La APIA, solicităm suplimentarea cu 1690 de posturi, iar la APDRP circa 300. Bineînţeles, personalul care este necesar la APIA şi APDRP încercăm să-l acoperim din personalul Ministerului Agriculturii care este specializat. Oamenii din sistem cunosc activitatea. În urma acestei restructurări, 307 persoane vor fi plătite din fonduri europene, dintre care  97 din aparatul central al autorităţii de management şi restul din reprezentanţii în teritoriu. Este o economie de aproximativ 1,3 milioane lei în ceea ce priveşte cheltuielile de personal”, a precizat Miron. Agenţiile care lucrează cu fonduri europene sunt singurele care au „privilegiul” de a-şi spori efectivul în această perioadă. „E un an de austeritate în care trebuie să înţelegem problemele financiare, problemele legate de asigurarea fondului de ţară. Problema e că nouă ne e jenă se recunoaştem acest lucru, deşi e o stare de fapt, care nu priveşte numai România, e la nivel mondial. Trebuie să înţelegem şi să o luăm ca atare. Trecem prin momente grele. România poate că nici nu a simţit încă greutăţile acestei crize”, a subliniat Miron Moldovan.

Agenţiile nou înfiinţate rămân la fel

Schimbările care se vor produce în cadrul Ministerului Agriculturii au ca scop principal „dimensionarea” corectă a structurilor, întrucât acest minister nu a avut parte de un proces de corelare a instituţiilor subordonate cu necesităţile pieţei de mult timp. „Intrarea în UE a însemnat schimbări mari, inclusiv în ceea ce priveşte modul de abordare a politicii în domeniul agriculturii sau acordarea subvenţiilor. Deci punerea de acord a legislaţiei României cu legislaţia europeană şi a formelor de sprijin care, începând cu anul 2010, nu mai sunt aşa numitele ajutoare de stat, România avea dreptul să continue formele de sprijin în primii trei ani de tranziţie. Obiectivul nostru, imaginea, organizarea, modul de abordare a problemelor se schimbă total de la 1 ianuarie 2010. Deci, cel puţin la nivelul Ministerului Agriculturii, este şi o punere de acord cu legislaţia europeană şi obiectivele europene”, a adăugat Moldovan. Astfel, Oficiul Naţional al Produselor Tradiţionale este o instituţie înfiinţată la finele anului trecut la cererea comunităţii europene. Ea va rămâne în aceeaşi formulă, nu se schimbă nimic şi nu face obiectul reorganizării. Nici în cadrul Agenţiei Domeniilor Statului (ADS) nu se vor produce schimbări majore. „La ADS, se va umbla la structura organizatorică. ADS nu se desfiinţează şi nici nu se reorganizează, dar se va face o analiză a structurii, a angajaţilor şi vom realiza o corelare între numărul de personal şi activitatea pe care o desfăşoară. ADS s-a constituit în 2001, tot la propunerea ministrul Sârbu. Până la acel moment, funcţiona ca o direcţie de privatizare a Ministerului Agriculturii. Volumul de activitate în 2001 fiind foarte mare, legat de privatizare şi concesionare, s-a justificat înfiinţarea unei instituţii care să aibă acest scop şi care să poată cuprinde activitatea care era, volumul foarte mare de muncă de la momentul respectiv. La această dată, procesul de privatizare s-a finalizat, activitatea de bază a rămas doar concesionarea terenurilor. Analiza pe care urmează să o facem, a volumului de activitate pentru concesionarea şi controlul contractelor, ne va ajuta să stabilim numărul de posturi necesar pentru continuarea activităţii, nu ar fi exclus să se reducă personalul”, a explicat Moldovan. Agenţia Naţională de Pescuit şi Acvacultură (ANPA) îşi restrânge activitatea, din ANPA, conform solicitărilor venite din partea reprezentanţilor UE, Autoritatea de Management din ANPA va trece în Ministerul Agriculturii. „E o chestie organizatorică şi ANPA rămâne cu o altă activitate”, adăugat Moldovan. Agenţia Naţională de Pescuit şi Acvacultură îşi schimbă puţin profilul de activitate. Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă (ANCA) este singura agenţie care se află într-o situaţie „specială”. ANCA şi oficiile din subordine se vor transforma în Camere Agricole. „În prezent, legea e în Parlament, ANCA se va desfiinţa în urma transformării în Camere Agricole. În momentul în care iese legea, ANCA şi  oficiile vor sta la baza construirii noilor structuri privind Camerele Agricole”, a declarat Moldovan. Administraţia Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor este o instituţie nou înfiinţată anul acesta şi nu se va umbla nici la personal, nici la structura organizatorică.

Marea comasare

Principalele structuri care vor rămâne în urma organizării sunt Agenţia Naţională a Zonei Montane, Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducere în Zootehnie, Laboratorul pentru Controlul Calităţii şi Igienei Vinului şi Laboratorul Central pentru Controlul Calităţii Seminţelor şi Materialului Săditor. Astfel, Agenţia Naţională a Zonei Montane se reorganizează şi preia în structura sa şi Centrul de Formare şi Inovaţie pentru Dezvoltare în Carpaţi (CEFIDEC). Agenţia Naţională a Zonei Montane se înfiinţează în perioada imediat următoare. Până în prezent, funcţiona ca serviciu în cadrul Direcţiei Generale a Autorităţii de Management a PNDR, respectiv Direcţia Generală de Dezvoltare Rurală. Prin legea muntelui, ea trebuie organizată ca Agenţie Naţională, România are această obligaţie. Agenţia în sine va avea 35 de posturi, iar 32 de posturi vin de la CEFIDEC. Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducere în Zootehnie se reorganizează prin preluarea în structura sa a personalului şi a atribuţiilor Autorităţii Hipice. Autoritatea Hipică are la ora actuală 38 de posturi care se vor cumula cu cele 792 pe care le deţine ANARZ, ea având şi oficii judeţene, filiale. Va include şi partea de inspecţii în zootehnie, care actualmente se face o parte prin minister, o parte prin direcţiile agricole şi se va concentra totul în această instituţie. Laboratorul Central pentru Controlul Calităţii Seminţelor şi Materialului Săditor se reorganizează prin preluarea în structura sa a atribuţiilor Băncii de Resurse Genetice Vegetale Suceava. Ambele instituţii aveau personalitate juridică, ele funcţionează în prezent separat, iar acum se vor contopi. Banca de Resurse Genetice Vegetale Suceava îşi pierde personalitatea juridică şi devine o filială a laboratorului central. În Ministerul Agriculturii există trei Laboratoare pentru Controlul Calităţii şi Igienei Vinului. Unul la Valea Călugărească, unul la Blaj şi altul la Odobeşti. Ultimele două vor deveni filiale ale laboratorului de la Valea Călugărească şi îşi vor pierde personalitatea juridică. Oficiul Naţional al Denumirilor pentru Vinuri şi alte produse viticole se reorganizează prin comasarea cu Oficiul Naţional al Viei şi Vinului. Două instituţii publice, finanţate atât de la buget, cât şi din fonduri proprii, care se vor uni.

11 structuri rămân la fel

Procesul de reorganizare a Ministerului Agriculturii ocoleşte 11 instituţii. În cadrul acestora, nu se produc niciun fel de reorganizări şi nu vor face obiectul unei analize în perioada imediat următoare. Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare nu se reorganizează, rămâne la fel. Aceeaşi situaţie o întâlnim şi în cazul Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Seminţelor şi Materialul Săditor, Laboratorul Central de Carantină Fitosanitară, Laboratorul Central pentru Controlul Reziduurilor de Pesticide în Plante şi Produse Vegetale, Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor, Institutul Naţional pentru Îmbunătăţiri Funciare, Institutul de Bioresurse Alimentare, Institutul Naţional de Cercetare, Dezvoltare pentru Biotehnologia în Horticultură Ştefăneşti Argeş, Regia Naţională a Pădurilor Romsilva şi Societatea Naţională pentru Îmbunătăţiri Funciare şi Institutul Naţional de Cercetare, Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului. Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare (ANIF) nu se reorganizează, dar va face totuşi obiectul unei analize în ceea ce priveşte personalul.

Silvia Boncuţiu