Deputații au respins prerogativele conform cărora magistrații ar fi putut fi trași la răspundere într-un mod real. Votul de respingere a fost dat de Comisia Juridică a Camerei Deputaților, membrii acestei comisii emițând un vot negativ pentru propunerea legislativă referitoare la modificarea art.96 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Până în momentul de față, din 1998 până anul trecut, din cauza erorilor cauzate de procurori și judecători statul a plătit despăgubiri în valoare de aproape 200 de milioane de lei, însă Ministerul Finanțelor nu a înaintat nicio acțiune în justiție împotriva vreunui magistrat pentru recuperarea prejudiciului creat.
Atunci când statul pierde procese la CEDO din cauza sentințelor date de magistrați motivele pot fi două: legea în baza căreia a fost emisă condamnarea este prost făcută, ori cel care a administrat legea, judecătorul, a judecat părtinitor sau nu și-a dat interesul în a administra dreptatea.
Pentru cazurile în care judecătorul este vinovat, în România ar trebui să funcționeze o lege prin care să se atragă răspunderea patrimonială a magistratului, lucru, practic, inexistent în momentul de față.
De curând, aproape 50 de parlamentari au aderat la un proiect de modificare a articolului, ineficient, prin care se poate atrage răspunderea patrimonială a unui magistrat. Dezbaterile au ajuns în cadrul Comisiei Juridice din cadrul Camerei Deputaților, iar politicienii au emis un aviz nefavorabil, adică răspunderea magistraților mai trebuie să aștepte.
Acest lucru nu este de mirare pentru că în cadrul acestei comisii juridice se găsesc și politicieni clujeni care au probleme cu legea. Unul dintre ei chiar a fost condamnat definitiv într-un caz de incompatibilitatea, dar acest lucru nu îl împiedică să își exprime votul vizavi de probleme legislative.
Proiect pentru erori
Potrivit proiectului de lege inițiat de senatoarea Anghel ”alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins: Dreptul persoanei vătămate la repararea prejudiciilor materiale cauzate prin erorile judiciare săvârșite în alte procese decât cele penale nu se va putea exercită decât în cazul în care partea a uzat de toate căile de atac prevăzute de lege împotrivă hotărârii ce se pretinde a constitui o eroare judiciară. Alineatul (7) se modifică și va avea următorul cuprins: După ce prejudiciul a fost acoperit de stat în temeiul hotărârii irevocabile date cu respectarea prevederilor alin. (6), statul se va îndreptă, de îndată, cu o acțiunea în despăgubiri împotrivă judecătorului sau procurorului care, cu rea-credința sau gravă neglijență, a săvârșit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii. Alineatul (8) se modifică și va avea următorul cuprins: Termenul de prescripție a dreptului la acțiune în toate cazurile prevăzute de prezentul articol este de zece ani”, se arată în propunerea legislativă.
Să râdem în comisie cu ipochimeni și penali
Printre politicienii clujeni din cadrul Comisiei Juridice a Camerei Deputaților se numără Steluța Cătăniciu. Ea așteaptă de mai bine de un an de zile să i se administreze un termen de judecată la Înalta Curte de Casație și Justiție într-un proces pe care îl are cu Agenția Națională de Integritate. Ea a fost găsită de inspectorii ANI ca fiind incompatibilă, însă a contestat verdictul lor. Însă, cu cât procesul se prelungește mai mult, cu atât Cătăniciu își poate desfășura activitatea de deputat. De profesie, Cătăniciu este avocat.
În Comisia Juridică își exprimă opiniile și un condamnat penal definitiv și irevocabil. este vorba de deputatul clujean Mate Andras Levente, găsit vinovat de incompatibilitate. Chiar dacă a fost găsit vinovat de faptul că și-a angajat nevasta la propriul cabinet de deputat, merge la lucru și votează legi, în pofida faptului că justiția i-a pus stampila cu ”Vinovat”. Conform unui răspuns al Camerei Deputaților el poate fi remunerat din bani publici pentru că în sentința emisă de ÎCCJ nu se stipulează că deputatului Mate Andras i se suspendă în urma condamnării ”calitatea de deputat sau senator”. Astfel că Mate îi răsplătește, la modul generic, pe judecători, care au omis să treacă în sentință că unui condamnat penal i se suspendă dreptul de a fi deputat.
Un alt ipochimen din Comisia juridică este vicepreședintele ei, deputatul PSD Ciprian Nica. El a primit de la CNSAS verdictul că a făcut poliție politică pe vremea comunismului și a fost colaborator al Securității.
O gaură 43 de milioane de euro
La începutul lunii martie, senatoarea Cristiana Anghel a depus un proiect de lege prin care se dorește aducerea în ”modernitate” a legii răspunderii magistraților. În momentul de față, un magistrat care ”șuntează” un dosar sau dă o hotărâre cu dedicație iar în urma acestor decizii statul ajunge să plătească despăgubiri, el scapă nepedepsit. În mod normal, statul ar trebui să deschidă un proces prin Ministerul de Finanțe împotriva magistratului respectiv. Însă, din 1998 până anul trecut, potrivit Ministerului Finanțelor, prejudiciul adus statului din cauza erorilor apărut în cadrul proceselor, civile sau penale, a fost de peste 194,4 milioane de lei, adică aproximativ 43 de milioane de euro, iar numărul proceselor deschise de Ministerul Finanțelor pentru recuperarea vreunei părți din acest prejudiciu este zero.
Art.96 din Legea nr.303/2004 prevede următoarele:
(1) Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare.
(2) Răspunderea statului este stabilită în condițiile legii și nu înlătura răspunderea judecătorilor și procurorilor care și-au exercitat funcția cu rea-credința sau gravă neglijență.
(3) Cazurile în care persoană vătămată are dreptul la repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare săvârșite în procese penale sunt stabilite de Codul de procedura penală.
(4) Dreptul persoanei vătămate la repararea prejudiciilor materiale cauzate prin erorile judiciare săvârșite în alte procese decât cele penale nu se va putea exercită decât în cazul în care s-a stabilit, în prealabil, printr-o hotărâre definitivă, răspunderea penală sau disciplinară, după caz, a judecătorului sau procurorului pentru o faptă săvârșită în cursul judecății procesului și dacă această faptă este de natură să determine o eroare judiciară.
(5) Nu este îndreptățită la repararea pagubei persoană care, în cursul procesului, a contribuit în orice mod la săvârșirea erorii judiciare de către judecător sau procuror.
(6) Pentru repararea prejudiciului, persoana vătămată se poate îndreptă cu acțiune numai împotrivă statului, reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice.
(7) După ce prejudiciul a fost acoperit de stat în temeiul hotărârii irevocabile date cu respectarea prevederilor alin. (6), statul se poate îndreptă cu o acțiune în despăgubiri împotrivă judecătorului sau procurorului care, cu rea-credință sau gravă neglijență, a săvârșit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii.
(8) Termenul de prescripție a dreptului la acțiune în toate cazurile prevăzute de prezentul articol este de un an.
