MBS Group, Simona Gaci şi o hoţie de 3,3 milioane

Consiliul Judeţean Cluj este implicat într-o posibilă fraudă cu bună ştiinţă. Juriştii de la CJ au introdus greşit, o cale de atac pe rolul instanţei, împotriva sentinţei de executare a garanţiei pentru MBS Group în proiectul Ic Ponor.

Conducerea Consilului Judeţean Cluj încearcă să îşi ascundă incompetenţa jurudică printr-o diversiune de proporţii. Aceştia vor să spele greşelile făcute şi să scape basma curată, tragând în jos şi Banca Transilvania, dându-i în judecată pentru garanţia eliberată către Gabriel Silaghi şi firma lui, adică

MBS Group, firma care a câştigat licitaţia organizată de CJ Cluj, pentru drumul Răchiţele – Prislop – Ic Ponor.  Iar cum orice contract de acest gen, obţinut în urma unei licitaţii, pentru reabilitarea unui drum, are o nevoie de o garanţie de bună execuţie, BT a asigurat toate acestea. Garanţia depusă de aceştia a fost de 3,3 milioane lei. Având în vedere că nu s-au respectat mai multe clauze precum timp de execuţie sau calitate a lucrării, MBS a pierdut contractul prin reziliere.

Uite garanţia, nu e garanţia

Confrom definiţiei, o sumă depusă drept garanţie ar folosi beneficiarului în cazul în care prestatatorul nu îndeplineşte clauzele impuse prin contract.

Cu toate că Gabriel Silaghi şi MBS Group au făcut nişte lucrări de toată jena, şi nu au dus contractul la bun sfârşit, aceştia au dat în judecată Consiliul Judeţean Cluj pentru recuperarea garanţiei depusă în conturile Băncii Transilvania.

După multe amânări, în data de 16.06.2014, Tribunalul Cluj a admis cererea MBS Group:

„Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta MBS Group S.R.L. în contradictoriu cu pârâtele Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Cluj şi Banca Transilvania S.A. Dispune rezilierea acordului contractual nr. 25/01.07.2009 privind proiectul „Modernizarea infrastructurii de acces în zona turistică Răchiţele – Prislop – Ic – Ponor”. Obligă pârâta Banca Transilvania S.A. la eliberarea sumei de 3.293.909,76 lei în contul curent al reclamantei. Respinge solicitarea reclamantei de obligare a pârâtei Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Cluj la plata dobânzii aferente garanţiei de bună execuţie de la data de 14.05.2013 şi până la data restituirii efective a acesteia.”

În concluzie, Tribunalul Cluj a hotărât că MBS Group revine în posesia sumei de 3,3 milioane lei dar nu definitiv şi irevocabil, dând astfel posibilitatea Consiliului Judeţean să conteste decizia instanţei în 15 zile de la comunicare.

Incompetenţa sau ”blatul” CJ favorizează MBS

După toată acestă poveste, conducerea de la Consiliul Judeţean Cluj nu a lăsat lucrurile aşa şi telenovela începe de-abia acum.

Calea de atac aleasă a celor de la CJ a fost RECURSUL, aceasta fiind o cale extraordinară, şi nu ordinară, aşa cum era normal. De ce? Există două teorii: incompetenţă sau ”blat”.

Principala distincţie dintre căile de atac ordinare şi cele extraordinare vizează caracterul hotărârii atacate. Căile ordinare de atac sunt îndreptate împotriva hotărârilor nedefinitive, iar cele extraordinare contra hotărârilor definitive.

Mai pe scurt, sub nicio formă nu trebuia atacat sub formă de recurs, pentru că în primul rând sentinţa nu era definitivă, iar recursul nu suspendă executarea.

Dacă juriştii nu erau incompetenţi (şi am să revin mai târziu la acest subiect) ar fi ales clar şi indiscutabil o cale ORDINARĂ, adică apelul, prin care se suspenda executarea sumei de 3,3 milioane de lei de către MBS Group din conturile Băncii Transilvania.

În data de 2 ianuarie a anului trecut, legea şi-a spus cuvântul şi calea de atac extraordinară aleasă de CJ a fost respinsă.

În soluţia pe scurt, instaţa a hotărât că recursul este inadmisibil.

„Respinge ca inadmisibil recursul declarat de J.C. prin C.J.C. împotriva sentinţei civile nr.4378 din 16.06.2014 pronunţată în dosarul nr.8652/117/2013 al Tribunalului Cluj pe care o menţine în întregime. Decizia este irevocabilă. Pronunţată în şedinţa publică din 2.02.2015” se arată în soluţia pe scurt, dată de instanţă

Vrei nu vrei, banii au dispărut

Ulterior, Consiliul Judeţean înregistrează un APEL (cale ordinară de atac) pe care îl câştigă. Dar ce să vezi? Surpriză!!! În momentul în care instituţia judeţului a obţinut victoria, banii nu mai erau în cont, iar firma de construcţii  MBS Group a intrat în procedură de insolvenţă. Motivul este unul simplu: nu a fost suspendată decizia de executare, adică MBS Group s-a putut folosi de prima sentinţă dată de Tribunalul Cluj prin care obţinuse dreptul de a ridica cele 3,3 milioane de lei, reprezentând garanţia de bună excuţie, din contul Băncii Transilvania.

Din această poveste, care durează de peste trei ani, rezultă că a existat un posibil ”blat” între MBS Group şi Consiliul Judeţean Cluj. “Blatul” ar putea consta în faptul că cele două părţi s-au înţeles cu privire la calea de atac aleasă, adică recursul, favorizând MBS Group. Mai mult ca sigur aici nu era vorba de jurişti incompetenţi, ci de o acţiune “bine” intenţionată. Capitolul mită nu este tocmai o noutate pentru Gabriel Silaghi patronul firmei MBS, care apare, de asemenea, şi în dosarul de corupţie al fostului fostul preşedinte al CJ, Horea Uioreanu. Procurorii susţin că în anul 2013, Silaghi i-ar fi dat mită de peste 33.000 lei lui Uioreanu pentru contractul cu IC-Ponor.

Metoda Iulius MALL, patentată de Simona Gaci, se repetă

Specificăm şi faptul că toată această poveste cu recuperarea garanţiei de către MBS Group, s-a întâmplat când Consiliul Judeţean Cluj nu era condus de un Preşedinte, iar persoana care a ales şi a semnat calea de atac împotriva MBS, la vremea aceea, este Simona Gaci.

Aceasta a declarat pentru Gazeta de Cluj în exclusivitate că ea este semnatara actului prin care CJ atacă sentinţa favorabilă MBS Group prin RECURS, dându-i posibilitatea lui Silaghi de a executa cele 3,3 milioane de lei din contul BT.

În acea perioadă, mai exact luna septembrie a anului 2014, Uioreanu deja nu a mai deţinut funcţia de Preşedinte pentru că a fost arestat, iar vicepreşedintele Vakar Istvan a a preluat atribuţiile preşedintelui  Consiliului Judeţean de abia în luna octombrie a anului 2014.

Toate acestea reflectă la indigo acţiunea aceleiaşi Simona Gaci, care a semnat, când nu exista un preşedinte la CJ Cluj cu drept de semnătură, un contract prin care Iulius Mall mai ridica două clădiri de birouri pe terenul instituţiei judeţene. În toamna anului trecut, publicaţia noastră a demonstrat că Simona Gaci şi-a pus parafa pe contractul cu Iulius Mall, atunci când Alin Tişe îşi încheiase mandatul, iar Uioreanu câştigase alegerile electorale şi urma să intre în funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj.

Mânzat calul de bătaie

Noul preşedinte al Consiliului Judeţean, liberalul Marius Mânzat a fost târât în această speţă de către funcţionarii instituţiei. Astfel că la doi ani de la finalizarea ”demersurilor” incompetente, Mânzat transmite presei că CJ Cluj va da în judecată Banca Transilvania pentru acea garanţie nerecuperată.

În concluzie, ca să se spele de păcate şi să scape de o posibilă anchetă DNA, cei de la conducerea CJ s-au gândit că Banca Transilvania e bună de plată, dar au omis faptul că BT a eliberat garanţia de 3,3 milioane de lei pe baza unei hotărâri judecătoreşti, care a fost atacată aiurea, cu sau fără voie, printr-o cale extraordinară de atac (RECURSUL), care nu suspenda sentinţa iniţială.

În dimineața de 7 martie, am primit pe adresa redacției drept la replică:

În legătura cu materialul „MBS Group, Simona Gaci şi o hoţie de 3,3 milioane”, mai exact cu textul în care este menţionat numele lui Adrian Marian, respectiv,

“Incompetenţa sau ”blatul” CJ favorizează MBS

După toată acestă poveste, conducerea de la Consiliul Judeţean Cluj nu a lăsat lucrurile aşa şi telenovela începe de-abia acum.

Calea de atac aleasă a celor de la CJ a fost RECURSUL, aceasta fiind o cale extraordinară, şi nu ordinară, aşa cum era normal. Persoana care a făcut acest apel extraordinar este Adrian Marian, expert juridic în cadrul Consiliului Judeţean. De ce? Există două teorii: incompetenţă sau ”blat”, însă niciuna dintre ele nu îl face pe Adrian Marian singurul responsabil de aceste erori”,