Ştefan Trandafir
Încă de acum cinci ani, Consiliul Judeţean Cluj ştia că rampa de gunoi de la Pata Rât trebuie închisă pentru ca gestionarea deşeurilor să fie conformă cu legislaţia în domeniu a Uniunii Europene. Cu toate acestea, autorităţile s-au încurcat în diferite proiecte şi s-au “faultat” reciproc prin neemiterea diferitelor autorizaţii.
În această situaţie, Silviu Prigoană şi Eugen Vereş s-au luat la întrecere pentru a câştiga de pe urma ineficienţei dovedite de instituţiile care trebuiau să se ocupe de problemă. Silviu Prigoana, omul de afaceri care deţine grupul de firme Rosal, a încercat să îşi atragă ultima afacere a gunoaiele de partea lui într-un mod belic. El a dorit să deschidă o afacere de salubrizare la Cojocna, unde a achizitionat 32 de hectare de teren pentru implementarea unui depozit ecologic. În 2006, omul de afaceri a blocat o licitaţie organizata de CJ Cluj privitoare la o rampă ecologică şi a sesizat o serie de nereguli în caietul de sarcini. Însă, intenţia de business a lui Prigoană nu s-a materializat în nici un fel pentru că administraţia judeţeană a refăcut licitaţia, iar contractul a fost atribuit un consorţiu de firme.
O abordare care, până la urmă, s-a dovedit a avea mai mult succes a fost cea a lui Eugen Vereş, patronul Brantner-Veres. Acesta nu a constat nici o licitaţie, dar a concesionat, fără vâlvă, un teren de circa cinci hectare, în apropiere de Pata Rât. Astfel, fără să se pună rău cu nicio administraţie, Eugen Vereş aşteaptă ca administraţia judeţeană să apeleze la serviciile temporare oferite de această rampă de gunoi provizorie. Mai mult, după ce depozitul ecologic din Feleac se va deschide, tot firma lui se va ocupa şi de mutarea deşeurilor.
Un Boeru în consorţiu
Conform reprezentanţilor CJ Cluj, întârzierile din cadrul proiectului rampei ecologice din Feleac sunt puse pe seama consorţiului celor patru firme de consultanţă (Romair Consulting, Kocks Consult Gmbh, Enviroplan SA şi Epem SA). Acest consorţiu a fost contractat de Ministerul Mediului. În acelaşi timp, UE a stabilit ca termen clar pentru închiderea rampei de la Pata Rât data de 16 iulie 2010. Dacă acest lucru nu se va întâmpla, CJ Cluj ar putea pierde cei 42,7 milioane de euro, bani europeni.
Patronul Romair Consulting este Gheorghe Boeru, unul dintre “greii” afacerilor româneşti. În perioada 2002-2003, Boeru a fost implicat în procesele de privatizare a combinatelor COS Târgovişte şi Industria Sârmei Câmpia Turzii SA, beneficiarul Conares Trading (actuala Mechel Trading – casa de comerţ a lui Ziuzin). Consultanţa pentru aceste privatizări a fost oferită de Romair Consulting. Boeru, un fost ofiţer de armată, a câştigat numeroase contracte pe bani bublici prin intermediul Romair Consulting. De asemenea, Boeru a avut legături de afaceri cu unul dintre cei mai controversaţi afacerişti, Alexandru Bittner. De asemenea, Boeru a mai avut legături de afaceri şi cu reţeaua Radu Mazăre (primar Constanţa)-Nicuşor Daniel Constantinescu (preşedinte CJ Constanţa), în sensul că a oferit consultanţă la o serie de afaceri care acum sunt în ancheta procurorilor DNA. Preşedintele CJ Constanţa, Constantinescu, este acuzat de DNA că a “amanetat” în urmă cu patru ani întregul buget al administraţiei judeţene constănţene pentru 8,6 milioane de euro. Boeru I-a găsit lui constantinescu o finanţare pentru construirea unui pavilion expoziţional. Romair Consulting SRL a primit de la CJ Constanţa circa 26 de miliarde de lei pentru a găsi finanţările respective. Creditul a fost găsit la Dexia Kommunalkredit Bank AG şi a fost garantat cu bugetul Consiliului Judeţean Constanţa pe 20 de ani.
Celelalte societăţi din consorţiu sunt controlate de investitori greci.
Altă consultanţă ajunsă la Parchet
De peste zece ani, autoritatile locale si judetene se întrec la sânge pentru realizarea unei rampei ecologice regionale. În repetate rânduri, Garda de Mediu a amenintat cu amenzi pentru neînchiderea actualei gropi de gunoi.
În perioada 2001-2003 CJ Cluj a mai ratat un proiect privitor la ecologizarea deseurilor. Administratia judeteana a achizitionat cu peste patru milioane de euro doua utilaje de tip Power Pack, care însa erau la mâna a doua. Momentan acestea sunt defecte si depozitate la Gherla si Câmpia Turzii. Aceasta afacerea a fost si în atentia PNA, dar dosarul nu s-a solutionat cu nicio acuzatie. Neregulile sesizate au constat în faptul ca autoritatea judeţeană nu a organizat o licitaţie publică, ci s-a format o comisie de negociere formată din Liviu Medrea, Radu Spânu, Petru Malai, Szekely Istvan, Daniel Prigoană, Dorin Ciatarâs, Virgil Blasiu, Ioan Ungur, Ioan Vasinca, Nicolae Pop şi Lucia Todoran. Banii necesari cumpărării sistemului au fost obţinuţi printr-un credit bancar de la Banca Ţiriac. Firma prin care s-au cumpărat utilajele a fost XPO Externe Projekt Organization, o societate de consultanţă reprezentată de un anume Willi Pichler. Însă, în urma recepţiei, utilajele s-au dovedit a fi second-hand şi, după ce au fost duse în localităţile Turda şi Dej, au ajuns fiare vechi. Din această afacere, cea mai câştigată parte a fost Banca Ţiriac, care a băgat în conturi în jur de 900.000 euro (reprezentând valoarea dobânzilor, comision de risc, etc, n.red.)
Conform Strategiei şi Planului Naţional de Gestiune a Deşeurilor, elaborate de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, se prevede ca, până în anul 2022, deşeurile generate de activităţile casnice şi industriale vor fi depozitate în mod organizat, în aşa numitele depozite de deşeuri ecologice. Astfel, până în 2022, ministerul îşi propune să realizeze, la nivel naţional, 50 de depozite ecologice zonale de capacitate mare. Costurile pentru realizarea acestor depozite se ridică la aproximativ 30 de miliarde de euro. În cazul viitoarei rampe de la Cluj, accesul se va face prin intermediul centurii ocolitoare. Normele europene de mediu prevăd ca distanţa minimă de la cea mai apropiată locuinţă faţă de rampă să fie de 500 de metri, întregul ansamblu să fie împrejmuit şi securizat, intrarea să se facă doar pe bază de cartelă iar deşeurile procesate să fie selectate. Suma totală necesară investiţiei va proveni în proportie de 80% din fondurile UE, 18% din aceasta de la bugetul de stat şi 2% din fondurile CJ Cluj. Conform legislaţiei în vigoare, viitoarea rampă ecologică va deservi întregul judeţ, neputându-se construi decât un singur depozit ecologic
