Meciul Tise-Apostu se joaca pe terenul de la padurea Hoia

Fenomenele paranormale de la Hoia continuă cu o încurcătură legată de actul de proprietate asupra pădurii. Primăria Cluj-Napoca a întăbulat terenul care din 2001 aparţine Consiliului Judeţean, drept pentru care cei din urmă au dat municipalitatea în judecată. Primăria, în schimb, a atacat în Contencis Administrativ titlul de propritate al administraţiei judeţene, în speranţa că va reuşi să amenajeze un parc în pădurea Hoia. Între timp, administraţia locală a pierdut finanţarea europeană pentru realizarea de păduri-parc… din lipsă de terenuri.

Primăria Cluj-Napoca a deschis un nou proces pe marginea titlului de proprietate pentru pădurea Hoia, deţinut din anul 2001 de Consiliul Judeţean Cluj. Municipalitatea a atacat în Contencios Administrativ titlul de proprietate în baza căruia forul judeţean a intentat proces anul trecut, după ce administraţia locală a întăbulat terenul cu pricina. Primul termen al procesului va avea loc în data de 23 mai. Reprezentanţii Consiliului Judeţean se arată nedumeriţi, în primul rând, de faptul că a fost posibilă trecerea pădurii în Cartea Funciară către Primărie, când titlul de proprietate este al judeţului de zece ani.

”Teren liber de sarcini”

Primăria avea de gând să construiască un parc în pădurea Hoia, iniţiativă pentru care a şi aplicat pentru accesarea de fonduri europene prin Ministerul Mediului. La momentul respectiv, primarul Sorin Apostu declară că nu ştia că pădurea ar fi în proprietatea Consiliului Judeţean pentru că apărea în documentele Direcţiei Silvice ca teren liber de sarcini. Astfel, primii care au intentat proces au fost reprezentanţii Consiliului Judeţean, după ce, anul trecut, Primăria a întăbulat această proprietate pe numele său. La sfârşitul anului trecut, la primul termen, reprezentanţii administraţiei locale au cerut o amânare pentru a avea timp să-şi pregătească apărarea.
Primăria a deschis, în schimb, o nouă acţiune în Contencios Administrativ, pentru a ataca Hotărârea CJ 65/2001, prin care a fost aprobată preluarea acestui teren în patrimoniul judeţului. În acest context, primul proces a fost suspendat până la soluţionarea plângerii municipalităţii.
”Ne pregătim apărarea şi chiar nu văd de ce nu am avea câştig de cauză, având în vedere că noi am devenit proprietarii acestei păduri în mod legal, încă din 2001, când s-a reorganizat Muzeul Etnografic, în baza unei Hotărâri de Guvern. Pe atunci, era Muzeul „Parcul Carol”, iar pădurea Hoia era parte din acest parc. Noi am preluat în administrare muzeul şi, implicit, terenurile. Aşa încât, în cartea funciară, acest teren figurează ca parc-pădure, deci nu înţeleg cum Primăria avea planuri de a-l transforma în betoane. Pădurea trebuie conservată aşa cum este, să rămână… naturală. Oricum, ea a fost şi va rămâne deschisă publicului. Nu e nevoie să o stricăm cu betoane şi cu bănci. E ca şi cum ne-am duce în vârful Retezatului şi ne-am apuca să betonăm cu drumuri”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Alin Tişe referitor la litigiile legate de pădurea Hoia.

„Pisica” a aterizat în curtea Ocolului Silvic

Sorin Apostu a declarat anul trecut că nu ţine neapărat să realizeze un parc în pădurea al cărei proprietar de drept este Consiliul Judeţean, aşa cum susţine, dar Ocolul Silvic ar trebui să repare greşeala şi să transfere municipalităţii un alt teren, pentru că proiectul urmează să beneficieze de finanţare europeană. “Dacă instanţa va dovedi că, într-adevăr, s-a făcut o greşeală la Cartea Funciară, atunci cei care au greşit să rezolve problema şi să ne dea un alt teren la schimb. Tot ce vrem este să luăm un teren viabil, care să poată fi transformat într-un parc. Sunt bani importanţi pe care îi putem atrage la Cluj-Napoca şi chiar nu doresc să-i pierdem pentru că nu dispunem de teren”, a declarat pentru „Ziua de Cluj” primarul municipiului.
La momentul întăbulării, cei care au identificat terenurile ca fiind libere de sarcini erau Prefectura şi Ocolul Silvic, drept pentru care responsabilitatea încurcăturii cu cele 17 hectare de pădure este a celor două instituţii, sunt de acord edilul şi preşedintele CJ. Acesta din urmă a declarat chiar că va realiza o plângere penală împotriva celor care se fac direct răspunzători pentru înstrăinarea proprietăţii instituţiei pe care o conduce.
Anul trecut, şeful Direcţiei Silvice Cluj, Ioan Morar, oferea tot sprijinul rezolvării problemei Primăriei, pentru a nu pierde finanţarea europeană, insistând, în acelaşi timp, că instituţia pe care o conduce nu este vinovată pentru situaţia conflictuală dintre cei doi poli politici clujeni. “Nu pot să ştiu cum s-a făcut o astfel de greşeală. Noi am primit cerere să punem în posesie administraţia locală pe un astfel de teren şi am identificat câteva locaţii libere de sarcini. Printre acestea se număra şi pădurea Hoia. La noi figura ca teren liber de sarcini. Or, dacă într-adevăr CJ era proprietar tabular, instituţia noastră nu a fost anunţată de nimeni. Ca atare, am propus acest teren şi Primăria l-a acceptat. Mai departe, nu ştiu unde se putea comite greşeala, probabil la Cartea Funciară. Ce pot să spun este că noi avem obligaţia prin lege să cedăm un teren administraţiei locale. Vom identifica altă suprafaţă liberă de sarcini şi ne vom achita de această obligaţie”, a afirmat Morar, citat de sursa menţionată.

Primăria a pierdut finanţarea

Între timp, însă, s-a schimbat modificarea. Pădurile-parc promise de municipalitate, printre care şi zona de agrement din Hoia nu vor mai fi realizate în viitorul apropiat pentru că situaţia incertă a terenurilor a determinat pierderea finanţării europene. Deşi în urmă cu doi ani municipalitatea a demarat procedurile pentru amenajarea unor păduri-parc în Lomb, Făget şi Hoia, dotate cu utilităţi destinate practicării skateboard-ului, cu piste pentru biciclete şi role, în tot acest timp identificarea unor terenuri viabile pentru un asemenea proiect nu s-a realizat. Finanţarea europeană promisă de Ministerul Mediului şi Pădurilor pentru astfel de obiective nu a mai venit, în lipsa unor proiecte concrete. “Padurile-parc sunt un subiect dureros. Pentru Pădurea Hoia suntem încă în proces ca să vedem cine e, de fapt, proprietarul. În Făget, din nefericire, municipalitatea nu are teren care să fie organizat ca atare. Probabil că locaţia din Valea Gârbăului, când noul Plan Urbanistic General va fi gata, va fi o soluţie pentru Făget”, a declarat Sorin Apostu.
Diana Gabor

Triunghiul Bermudelor de la Cluj
Probabil că încurcătura cu titlul de proprietate asupra pădurii Hoia este doar încă unul dintre fenomenele paranormale de care se leagă numele pădurii din Cluj-Napoca. Hoia este vestită în lume pentru fenomenele paranormale raportate în această zonă. În 1968, un clujean a fotografiat în Poiana Rotundă un OZN, fotografiile fiind printre puţinele de acest gen autentice, după părerea specialiştilor. În anii '60, profesorul de biologie Alexandru Sift a studiat fenomenele luminoase, magnetice şi radiologice care au loc aici. Acesta a adunat o arhivă bogată de fotografii ale fenomenelor, care s-a pierdut misterios la câteva zile după decesul regretatului profesor în 1993, furate de nişte indivizi necunoscuţi şi duse la maculatură. Prin urmare, evidenţele Ocolului Silvic ar fi putut avea o soartă similară.
Diana Gabor