Dr. George Thomson este medic specialist în cadrul Royal Cornwall Hospital, Treliske, Truro, Cornwall, UK și editor senior la International Journal of Clinical Practice. Pentru că preia urgențele medicale, George Thomson spune că a consultat până acum mulți pacienți infectați cu Covid19. Medicul a lucrat în cadrul NHS (n.r. sistem de sănătate național UK) încă din anul 1988, specializându-se în medicină internă, endocrinologie și diabet. În privința apariției unui vaccin în perioada următoare, George Thomson spune că „în mod realist, un vaccin este la o distanță de 6-18 luni”. „Până la dezvoltarea și testarea unui vaccin prin studii de tipul RCT, este probabil să fie prea târziu pentru tsunamiul actual al infecțiilor la care asistăm și pe care le tratăm”, explică specialistul.
George Thomson s-a înscris ca investigator într-un studiu demarat de Universitatea Oxford, CT (n.r. studiu clinic randomizat) de tratamente antivirale, interferon-B și corticosteroizi cu doze mici la pacienții cu COVID-19), în care sunt incluși aproximativ 1000 de pacienți. Studiul se numește RECOVERY, iar datele pot fi consultate pe site-ul www.recoverytrial.net. „În cadrul acestui studiu sunt prognosticate mai multe fluxuri de investigatii, inclusiv (potențial) medicamente antimalarice și inhibitori de protează și orice alte medicamente potențiale țintă care devin evidente ca ar putea fi utile”, a declarat medicul. În interviul acordat în exclusivitate pentru actualdecluj.ro, specialistul vorbește despre cum ar trebui să se protejeze pacienții care suferă de diabet. „Să nu înceteze să își administreze insulină dacă aceasta este prescrisă”, este sfatul pe care îl dă medicul George Thomson pentru aceștia. Cât despre persoanele care suferă de boli endocrine, ar fi bine să urmeze în primul rând sfatul specialistului. „Pentru cei cu boli de tiroidă, aș sugera, în general, să continue medicația tiroidiană obișnuită neschimbată”, spune Thomson.
Reporter: Domnule doctor, cum se pot proteja cei care suferă de diabet în această perioadă?
Dr. George Thomson: Pe scurt, să evite virusul, dacă este posibil, prin distanțare socială. Să mențină un control bun al glicemiei și al tensiunii arteriale și, dacă persoana este afectată de COVID-19, să solicite sfatul echipei lor de diabet dacă controlul zahărului din sânge se deteriorează… și niciodată să nu înceteze să își administreze insulină dacă aceasta este prescrisă (dacă ceva necesită insulina, nevoile de insulină cresc atunci când persoana are o condiție medicală).
„Pentru cei cu boli de tiroidă, aș sugera, în general, să continue medicația tiroidiană obișnuită neschimbată”
Rep: Ce sfaturi aveți pentru cei care suferă de boli endocrine?
Dr. George Thomson: În general, aș sugera întotdeauna ca pacienții să solicite sfatul specialistului. Aș adăuga că există o concepție greșită cu privire la unele afecțiuni endocrine, cum ar fi Boala Addison (AD – lipsa principală de capacitate de a face hormonii steroizi esențiali pentru viață). Am văzut recent nonsensuri conform cărora această condiție echivalează cu o imunodeficiență – această idee este absolut FALSĂ!
Sistemul imunitar funcționează bine la persoanele cu boala Addison, cu toate acestea, atunci când cineva cu AD se îmbolnăvește prin ceea ce este cunoscut ca orice „boală intercurentă severă” (de exemplu, gripă, COVID-19) propriile glande suprarenale nu sunt capabile să producă hormonii steroizi adiționali, pe care restul din noi îi producem în mod normal.
Prin urmare, îi sfătuim să își dubleze cel puțin doza zilnică de steroizi până când vor trece peste boala acută, moment în care pot reveni la doza lor obișnuită de steroizi de întreținere. Propria mea fiică Emily (care și-a dat consimțământul pentru mine să dezvălui acest lucru) se întâmplă să sufere de boala Addison și, în calitate de studentă la Facultatea de Medicină, este dornică și gata să ajute personalul NHS (n.r. spitalul de stat) din prima linie și i-am oferit aceleași sfaturi…
Pentru cei cu boli de tiroidă, aș sugera, în general, să continue medicația tiroidiană obișnuită neschimbată. Bolile acute provoacă efecte ciudate asupra testelor tiroidiene, dar, practic, motivele pentru aceasta sunt faptul că celulele își intensifică răspunsul la o infecție, iar organismul este în general foarte inteligent în maniera în care utilizează hormonii tiroidieni, deoarece fiecare celulă este în măsură să „decidă” dacă dorește mai mult sau mai puțin hormonul tiroidian într-o anumită zi… probabil un articol separat, dar foarte interesant și unul dintre numeroasele motive pentru care consider că endocrinologia este atât de fascinantă, cât și corpul uman atât de minunat.
„Până la dezvoltarea și testarea unui vaccin prin studii de tipul RCT, este probabil să fie prea târziu pentru tsunamiul actual al infecțiilor la care asistăm și pe care le tratăm”
Reporter: Ce părere aveți despre anunțurile legate de apariția vaccinului împotriva coronavirusului?
Dr. George Thomson: Până la dezvoltarea și testarea unui vaccin prin studii de tipul RCT, este probabil să fie prea târziu pentru tsunamiul actual al infecțiilor la care asistăm și pe care le tratăm. Medicamentele de mai sus oferă mai multe speranțe în termenul imediat, cu toate acestea, un vaccin ne-ar ajuta să dezvoltăm imunitate de grup și, prin urmare, să oprim valurile viitoare de COVID-19. În mod realist, un vaccin este la o distanță de 6-18 luni, de unde și comentariul meu despre importanța RCT pentru inhibitorii de protează, medicamentele antimalarie și, de asemenea, pentru a aduce în amestec agenți antivirali și potențial doze mici de steroizi. De asemenea, este important să subliniem faptul că alte coronavirusuri provoacă răceli comune și știm că imunitatea dezvoltată odată, probabil, durează doar un an sau doi pentru multe coronavirusuri; de aceea nu se știe în prezent dacă un vaccin pentru COVID-19 ar conferi imunitate pe tot parcursul vieții sau dacă ar fi nevoie să fie readministrat tot la 2-3 ani.
„Cred că imunitatea de grup va veni oricum, dar prin „aplatizarea curbei” vom reuși să menținem în viață și pe cei mai vulnerabili, deoarece serviciile de sănătate nu vor fi copleșite, așa cum am văzut cu consecințe atât de tragice în alte țări”
Rep: Sunteți împotriva imunității de grup. Ce repercusiuni credeți că vor exista în țările care au încercat această măsură (ex. Marea Britanie) dar au renunțat la ea?
Dr. George Thomson: Personal susțin 100% răspunsul Regatului Unit și al altor guverne. În primele etape nu a fost clar ce traiectorie va provoca focarul COVID-19 din China la nivel mondial. În acest context, speranța că imunitatea turmei se va dezvolta și, prin urmare, oprirea unui tsunami a fost destul de rezonabilă. Cu toate acestea, pe măsură ce pandemia s-a răspândit, a devenit din ce în ce mai clar că sistemele de sănătate mondiale nepregătite, precum Italia de Nord, deveneau copleșite. De asemenea, a devenit clar din experiența tragică a colegilor noștri italieni și spanioli că există riscul ca o soartă similară să aștepte restul Europei, inclusiv Marea Britanie.
Publicația de la jumătatea lunii martie 2020 de la Imperial College London, a modelelor de date, a arătat că abordarea imunității efective ar vedea un astfel de vârf în cazul COVID-19 din Marea Britanie, încât NHS (n.r. sistemul național de sănătate UK), oricât de superb ar fi (și cred că este așa) ar fi copleșit la fel ca Italia și Spania. Din acest motiv, a fost necesară o nouă abordare urgentă de „blocare”, necesară și critică în opinia mea. Este cunoscută sub numele de „aplatizarea curbei”, astfel încât, în loc de un tsunami, serviciile de sănătate se confruntă cu un flux de pacienți mult mai gradual, dar de lungă durată… indiferent dacă sunt pregătiți să facă față acestei provocari.
Cred că imunitatea de grup va veni oricum, dar prin „aplatizarea curbei” vom reuși să menținem în viață și pe cei mai vulnerabili, deoarece serviciile de sănătate nu vor fi copleșite, așa cum am văzut cu consecințe atât de tragice în alte țări.
„Nu are rost să folosim medicamente care nu funcționează, indiferent cât de bune ar fi din punct de vedere teoretic și care, mai rău, ar putea cauza, de fapt, un prejudiciu mai mare decât un beneficiu – acesta este motivul pentru care RCT sunt atât de importante”
Dr. Thomson spuneați că există unele indicii că pacienții cu COVID-19 ar putea beneficia de anumite grupuri de terapeutice, cum ar fi anumite medicamente anti-malarie și inhibitori de proteaze. Puteți da câteva exemple în acest sens?
Dr. George Thomson: SARS-Cov-2 (virusul care cauzează COVID-19) intră în celulele pe care le infectează prin legarea de un receptor numit ACE2. Odată legat, virusul și receptorul ACE2 intră în celula în care virusul începe să se reproducă el însuși folosind utilajul metabolic propriu al celulelor. Odată ce multe, multe copii ale virusului sunt produse în interiorul celulei, celula moare și eliberează toate noile particule virale, care încep apoi să infecteze mai multe celule și astfel ciclul escaladează până ce, la sfârșit (în acea mare majoritate a persoanelor care se recuperează de la COVID-19) sistemul imun al persoanelor produce anticorpi în număr suficient pentru a se lega de particulele de virus și a le distruge.
Virusurile nu au o structură celulară proprie și, prin urmare, nu sunt vii din punct de vedere tehnic. Ele se bazează absolut pe celulele „vii” ale gazdelor pentru a le permite să se multiplice și să se răspândească. Într-adevăr, majoritatea virusurilor sunt foarte fragile în afara gazdei și, de exemplu, nu vor supraviețui prea mult timp pe suprafețe solide etc, dar pot persista suficient de mult pentru a găsi o nouă gazdă care să se infecteze și astfel ciclul începe din nou. În acest sens, virusurile ar putea fi considerate a fi printre paraziții cu cea mai înaltă evoluție care există (de ce să vă deranjeze să aveți propriul vostru metabolism celular și, prin urmare, obligația de a găsi hrană, oxigen etc., dacă puteți face pe altcineva să o facă pentru dumneavoastră!).
Virusurile sunt efectiv agenți patogeni intracelulari (produc pagube din interiorul propriilor celule ale pacientului) și, prin urmare, sunt destul de deosebite de multe dintre bacterii, care produc daune fără a intra în celule. De fapt, bacteriile au propriul lor metabolism celular și, prin urmare, necesită energie (alimente) și în multe cazuri – dar nu toate – de asemenea, oxigen pentru a le permite să rămână în viață. Multe bacterii sunt paraziți extracelulari (în general provoacă daune fără a intra în propriile celule ale pacientului). Acesta este motivul pentru care antibioticele (care vizează în principal metabolismul celular din celulele bacteriene) nu au niciun beneficiu în infecțiile virale, întrucât virusul nu are propriul său metabolism.
Ceea ce îmi aduce răspunsul la întrebarea dumneavoastră… SARS-Cov-2 (virus COVID-19) necesită o gazdă (ființe umane) cu receptorii ACE2. Odată legat de receptorul ACE2, SARS-Cov-2 necesită o enzimă cunoscută sub numele de protează, care este prezentă în celulele gazdă pentru a permite virusului odată legat de receptorul ACE2 să intre în celulă și să înceapă activitatea distructivă a acestuia. Știm multe din focarul SARS inițial din 2002-2003 și, de asemenea, știm că SARS-Cov-2 are o similaritate mare cu virusul SARS original (SARS-Cov-1). Ambele virusuri au nevoie de aceeași enzimă protează pentru a le permite să intre în celulele gazdă. Cu SARS-Cov-1, oamenii de știință au arătat că un inhibitor de protează, mesilatul de camostat, poate bloca foarte eficient virusul chiar și odată legat de receptorul ACE2 de la intrarea în celulele gazdă și, prin urmare, să înceapă călătoria sa distructivă. Acest medicament este autorizat pentru utilizare umană în Japonia, dar pentru o afecțiune diferită. Există toate motivele pentru a spera că ar putea fi eficient în combaterea COVID-19, dar sunt necesare studii clinice randomizate (RCT) urgente pentru a confirma acest lucru și, de asemenea, faptul că medicamentul nu are alte efecte adverse necunoscute în COVID-19. Nu are rost să folosim medicamente care nu funcționează, indiferent cât de bune ar fi din punct de vedere teoretic și care, mai rău, ar putea cauza, de fapt, un prejudiciu mai mare decât un beneficiu – acesta este motivul pentru care RCT sunt atât de importante. De obicei, aceste studii sunt întreprinse pe o perioadă de câțiva ani de la dezvoltarea medicamentelor până la introducerea lor în practica clinică de rutină … însă, nu avem luxul de a avea câțiva ani în cazul COVID-19!
Cu toate acestea, trebuie să subliniez că este vital ca RCT-urile bine conduse să fie întreprinse treptat, întrucât răspunsul la COVID-19 trebuie să fie bazat pe dovezi, mai degrabă decât empiric, sau bazat pe știința speculativă. Prezenta pandemie oferă atât oportunitatea, cât și, mai important imperativul moral, de a efectua studii de tipul RCT al agenților potențiali benefici la scară și ritm (“at scale and pace”), în umila mea părere.
Revenind la medicamente antimalarie, acestea sunt, de asemenea, un grup potențial util de medicamente. Am menționat mai sus că virusurile sunt intracelulare, nu au propriile lor utilaje metabolice, în timp ce multe bacterii sunt extracelulare și au propriile lor utilaje metabolice. Paraziții care provoacă malarie (paraziți plasmodiali) pot fi considerați ca fiind la jumătatea distanței dintre virusuri și bacterii în ceea ce privește mașinile metabolice intracelulare. Paraziții care cauzează malaria se bazează totuși într-o măsură semnificativă pe utilajele metabolice ale gazdelor și, prin urmare, trebuie să intre în celulele gazdă (de obicei celulele sanguine pentru malarie). Acest lucru înseamnă că utilizează aceleași căi metabolice în interiorul celulelor gazdă pentru a se reproduce, așa cum o fac unele virusuri. Din nou, bazat pe cercetări pe SARS-Cov-1 (SARS), se pare că mai multe medicamente antimalarice pot oferi oportunități de tratament pentru COVID-19 prin blocarea mecanismelor pe care se bazează virusul pentru a se reproduce singură odată ce a infectat celula gazdă și, prin urmare, poate fi împiedicat să folosească celula gazdă pentru a produce numeroase copii ale virusului. Din nou, aceasta este teoria, și trebuie pusă la încercare prin studii RCT bine efectuate.
Dr. George Thomson, despre acțiunile care au loc în Marea Britanie:
„Aș adăuga faptul că atât de tragice cum sunt experiențele altor țări occidentale au permis NHS-ului din Marea Britanie să intensifice implementarea mai multor actiuni (probabil la timp pentru a opri furtuna iminentă în următoarele săptămâni) într-un mod pe care nu l-am văzut niciodată în peste 30 de ani de serviciu clinic de prim rang:
– Nu mi-aș fi imaginat niciodată că până la 10.000 de paturi suplimentare pot fi furnizate si aduse în linie de serviciile militare din Marea Britanie, susținute de colegii NHS.
– Nu mi-aș fi imaginat niciodată că 20.000 de medici și asistenți pensionari din Marea Britanie (care în virtutea vârstei lor sunt mai expuși riscului de la COVID-19) ar fi, fără ezitare, disponibili ca voluntari să se întoarcă pe frontul de bază pentru a ajuta la salvarea celor afectați de COVID-19, potențial punându-și propria viață la risc.
– Nu mi-aș fi imaginat niciodată că mulți dintre cei mai buni studenți din medicină, din școlile de asistenți medicali, și alți studenți para-medicali, s-ar fi pus singuri în sprijinul cauzei.
– Nu mi-aș fi imaginat niciodată că aproximativ 750.000 de cetățeni din Marea Britanie s-ar fi oferit într-un mod la fel de generos să ajute NHS într-o perioadă de nevoie, oferind să își sprijine colegii lor din NHS prin orice acte umanitare necesare.
Dr. George Thomson a fost distins, în anul 2008, cu titlul de Honorary Professor al Universității Sheffield Hallam. Pe parcursul activității sale a pus bazele unui program educațional, care include un curs pe tema siguranței pacientului, precum și practici generale și de specialitate în îngrijirea diabetului. Ultimele articole publicate de George Thomson legate de Covid19:
COVID‐19: social distancing, ACE 2 receptors, protease inhibitors and beyond?
sursă: actualdecluj.ro
