Mesajul de „adio” al lui Hellvig lovește dur în directorul SPP, Lucian Pahonțu, considerat urmașul lui Coldea la cârma statului-paralel

de Bogdan Tiberiu Iacob, preluare Inpolitics

Directorul SRI, Eduard Hellvig, a demisionat azi din funcție. În mod oarecum neuzual, nu după ce alt președinte decît cel care l-a numit a venit la putere, ci înainte de asta. De aici, frîu liber speculațiilor: revine în PNL, preia partidul, candidează la Cotroceni? Ori pleacă ambasador și renunță la politică? Deocamdată nu știm ce parcurs va avea fostul liberal, dar știm un lucru: demisia lui a venit la pachet cu o directă extrem de dură în fața directorului SPP, Lucian Pahonțu. Care e lăsat acum într-un ofsaid de mari proporții, cu Iohannis cu tot.

Asta pentru că în discursul de adio al lui Hellvig cam jumătate din vorbe sunt dedicate unui mesaj foarte special: directorii serviciilor secrete nu trebuie să stea prea mult la post pentru că devin vulnerabilități pentru însăși democrația țării.

Foarte grav!

Ce a spus Hellvig:

”Este o cutumă greşită la noi, ca cei care dețin funcții de putere să nu plece din ele decât în ultima clipă, eventual forțați. Majoritatea celor care dețin puterea nu renunță la ea când își îndeplinesc obiectivele, din diverse motive. Eu personal, cred că este nevoie de un astfel de pas. Este în primul rând un gest de sănătate democratică, pe care l-am argumentat fără echivoc încă din primul an de mandat. Este sănătos pentru democraţie, pentru echilibrul puterilor în stat, ca un director de serviciu de informaţii să aibă un mandat limitat în timp.
Pietrificarea în funcţie nu este bună, ea poate conduce la setarea de obiective greşite pentru instituţie, la pierderea contactului cu realitatea socială, la confundarea funcției cu persoana care o deține. Nu vreau acest lucru nici pentru mine, nici pentru o instituţie care este mai valoroasă decât orice director pe care l-a avut.
Nu vreau să evit abordarea frontală a unui subiect care este legitim dezbătut în spaţiul public: funcţia de director al unui serviciu de informaţii oferă acces la un volum semnificativ de informaţii sensibile. Nu cred că este bine pentru democraţie ca o persoană să concentreze expunere la informaţie secretă pentru un timp îndelungat. Pur şi simplu, cred că cetăţenii şi statul sunt mai bine slujiţi dacă la conducerea SRI se succed lideri la intervale de timp clar stabilite”.

Imaginați-vă, dragi cititori, că în buricul nunții, unul dintre invitați se ridică în picioare cu paharul în mînă și anunță, ritos: ”Acesta e al doilea și ultimul meu pahar. Pentru că cine bea mai mult de două e bețiv și nesimțit!”.
Cum se vor simți în acel moment toți cei care au băut mai mult de două pahare?

Mesajele lui Hellvig – care a adăstat 8 ani în funcție – lovesc dur și direct în directorul SPP, Lucian Pahonțu, considerat urmașul lui Coldea la cîrma statului-paralel.

Care Pahonțu e de 18 ani în post, cea mai îndelungată șefie a unui serviciu secret român!!

Și care dă toate semnele că vrea să rămînă pînă în noiembrie anul viitor, cînd finalul anului electoral va coincide cu atingerea limitei sale de vîrstă pentru statutul de general activ.

Mesajele lui Hellvig lovesc nu doar în Pahonțu, care se agață de post, ci și în președintele Klaus Iohannis, care nu îl înlocuiește.

Despre neînțelegeri severe între Hellvig și Pahonțu se vorbește de mai multă vreme.
Întărite de un eveniment misterios petrecut anul trecut.
Unii își mai amintesc că în noiembrie, însuși președintele PNL, Nicolae Ciucă, anunța public organizarea unui Consiliu Național al partidului, al doilea for după congres, pe 25 noiembrie, la care urma să se discute probleme extrem de importante, inclusiv orientarea doctrinară a PNL.

La acea vreme se vehicula intens pe surse că la respectivul CN se va consemna revenirea lui Hellvig în partid și instalarea sa într-o funcție importantă, forul avînd puterea de a desemna orice post cu excepția celui de președinte, apanajul congresului. Iar din acea funcție, Hellvig urma să se dedice unei viitoare cariere politice de vîrf, lider al PNL, candidat prezidențial, prezumtiv premier șamd.

Numai că, în mod cu totul ieșit din comun, CN-ul a fost efectiv anulat, singura explicație oferită de Ciucă fiind Consiliul JAI din 8-9 decembrie, cu problema admiterii României în Schengen. Doar că de acel consiliu se știa mult înaintea convocării Consiliului Național.
CN-ul nu a fost amînat, ci, efectiv, anulat, pînă în ziua de azi.
După congresul din aprilie 2022, PNL a avut un singur CN, în mai, la care și-a ales conducerea, în primăvara anului trecut. Statutul PNL prevede că CN-ul se întrunește cel puțin o dată la 6 luni, ori mai des, cînd e cazul.

S-a vehiculat atunci, tot pe surse, că CN-ul a fost anulat doar pentru blocarea revenirii lui Hellvig în PNL, la ordinul direct al președintelui Klaus Iohannis, influențat, la rîndul său, de Lucian Pahonțu. Cel care ar avea propriile planuri politico-electorale pentru anul viitor, în numele unei pensii liniștite. Planuri în care nu s-ar regăsi și Eduard Hellvig.

Dacă e sau nu așa vom afla cît se poarte de curînd, pentru că fostul director al SRI – care a încheiat cu un citat interesant din Churchill, „Singurul ghid al unui om este conștiința sa” – nu poate tărăgăna prea multe zile anunțul revenirii în PNL. Timpul presează, alegerile se apropie cu pași repezi.

Citește și: Liviu Man, despre legăturile subterane dintre lumea justiției, oamenii de afaceri și factorul politic: „Există această bănuială legitimă că în Cluj nu o să poți fi judecat în mod corect”