În urmă cu două luni și jumătate, după o discuție cu colegii din Clubul de Gândire GOLD, mi-am anunțat public candidatura la președinția României, ca independent. Având în vedere notorietatea, bună sau rea, pe care am câștigat-o în urma activităților mele publice din ultimii 25 de ani, era de așteptat ca acest anunț să suscite interes din partea presei sau a analiștilor publici, care să comenteze, pozitiv, neutru sau negativ, despre potențialul și șansele mele, comparându-mă eventual cu ceilalți competitori anunțați deja sau doar bănuiți. Ei bine, cu foarte puține excepții, doar colegii din Clubul de Presă au relatat sau comentat despre evenimentul candidaturii mele, lucru pentru care le-am mulțumit și le sunt recunoscător, deși ei insistă că doar și-au făcut datoria de jurnaliști independenți. Desigur că e de analizat fenomenul muțeniei (auto)impuse jurnaliștilor și politicienilor, însă nu acesta e scopul mesajului meu de azi. La nivel statistic e interesant să aflați însă că doar o singură televiziune națională de știri, Realitatea Plus, a mai mediatizat în ultimele două luni și jumătate mesajele sau analizele mele, iar dintre politicienii de top, doar Rareș Bogdan a menționat o singură dată că eu voi candida, printr-o analiză unde-i menționa pe Ciolacu, Geoană și Simion ca fiind perdanți în urma demersului meu. Site-urile de știri ce-mi preluau părerile sau analizele (geo)politice m-au ignorat, ba chiar și comentatorii publici cu care mă aflu în relații de adversitate au renunțat să mă mai critice, o mână nevăzută le-a întors butoanele spre poziția ”mute”, de teamă că până și înjurăturile ar da notorietate candidaturii mele. Desigur că în realitate asta e o veste bună legată de demersul meu electoral, deoarece dacă nu le-ar fi frică de potențialul meu succes nu s-ar face atât de mari eforturi pentru cenzurarea mesajelor mele publice.
Ei bine, în calitatea mea de candidat-cenzurat, reluând o sintagmă ce-i aparține lui Vaclav Havel, apelez de azi-înainte la ”puterea celor fără de putere”, adică a cetățenilor României interesați să ieșim din marasmul în care ne adâncim din ce în ce mai tare. Mesajul meu, pe care-l voi tot repeta, este următorul:
”Având în vedere cenzura extremă aplicată asupra comunicării mele publice legată de candidatura mea la președinția României, una fără precedent în istoria recentă a presei autohtone, îmi exprim în avans recunoștința și mulțumirile pentru cei ce veți răspândi prin mijloace proprii, mesaje, convorbiri, sau discuții, acest gen de informații, dedicate creșterii notorietății asupra detaliilor legate de acest demers al meu. HAI ROMÂNIA!”
Sper să vă raliați cât mai mulți dintre voi primului meu slogan electoral din această campanie, și să-l repetați și altora : ”NU VREM SĂ FIM CONDUȘI DE HOȚI! ȘI NICI DE SECURICI!”
Autor: Cozmin Gușă
