Zona metropolitană riscă să fie sacrificată pe criterii politice
Judeţul Cluj poate pierde sume importante de bani în cazul în care nu va fi constituită Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Zona Metropolitană” Cluj
Primarii PSD şi PNL refuză adoptarea statutului asociaţiei
„Centrul” nu acceptă câte doi reprezentanţi pentru comune

Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca a dat termen comunelor pentru adoptarea statutului Zonei Metropolitane data de 1 noiembrie pentru a putea înregistra juridic „Zona Metropolitană Cluj”. Doar 11 din cele 19 comune care fac parte din Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară au adoptat, însă acest  statut în forma propusă de către Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca şi de către Consiliul Judeţean Cluj până la data limită. Comunele Apahida, Baciu, Chinteni, Floreşti, Gilău, Sânpaul, Săvădisla şi Tureni, fie au cerut modificarea statutului, fie nu l-au adoptat până la data limită.

PD-L a spus „DA”

Dintre cele opt primării care nu adoptaseră statutul asociaţiei, doar două sunt conduse de primari PD-L. Primăria comunei Floreşti care nu adoptase statutul Zonei Metropolitane Cluj până la 1 noiembrie, a făcut acest lucru în prima şedinţă a executivului, la începutul săptămânii trecute. „A fost votată atât aderarea la Zona Metropolitană cât şi statutul acesteia în forma propusă de la Centru”, ne-a declarat Maria Vania, secretarul Primăriei comunei Floreşti. Primăria comunei Baciu a cerut iniţial modificarea statului prin introducerea a câte doi reprezentanţi pentru comunele membre ale metropolei. Primarul PD-L, Ioan Pop, ne-a declarat însă că va încerca să „lămurească” toţi consilierii locali să adopte statutul în forma propusă de CL Cluj-Napoca. „Urmează o nouă şedinţă de consiliu local în Baciu şi vom încerca să explicăm consilierilor care sunt avantajele comunei dacă face parte din Zona Metropolitană. Dacă nu adoptăm statutul în forma propusă de la centru, riscăm să nu mai facem parte deloc din asociaţie şi atunci nu vom avea chiar nici un beneficiu. Mai bine acceptăm aşa”, ne-a declarat primarul comunei Baciu. 

„Nu e bine aşa”

Primarul comunei Apahida, Ionel Fărcaş nu vrea ca reprezentanţii municipiului Cluj-Napoca să decidă pentru comuna pe care o conduce. „Noi am aprobat aderarea la Zona Metropolitană, dar nu am adoptat statutul în forma în care ne-a fost trimis. Reprezentarea comunelor nu e bună. Ei (n.r. CL Cluj-Napoca şi CJ Cluj) ne dictează încă de pe acum ce să facem. Nu e bine aşa. Noi susţinem în continuare că fiecare comună ar trebui să aibă câte doi reprezentanţi. Dacă nu se modifică statutul noi nu-l vom aproba. În rest nu avem alte pretenţii”, spune Fărcaş.

PSD aderă cu condiţii

Comuna Chinteni, condusă de primarul PSD Lucia Suciu a votat aderarea la Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară. În ceea ce priveşte statutul acestei asociaţii, Suciu spune că nu va accepta reprezentarea propusă de la centru. „Noi am trecut statutul prin Consiliul Local, dar l-am adoptat cu o modificare. Cerem ca Administraţia Publică Locală Chinteni să aibă doi reprezentanţi”, spune primarul comunei Chinteni. Altă comună cu primari PSD, aceeaşi situaţie. La Gilău, statutul a fost aprobat cu aceeaşi modificare legată de reprezentare. „Nu suntem de acord să ne conducă altcineva. Am cerut să avem doi reprezentanţi. Dacă nu, nu vom accepta să facem parte din asociaţie”, spune primarul comunei Gilău, Dumitru Sfârlea.

„De ce nu ascultă şi de noi?”

Comuna Săvădisla a aprobat aderarea la Zona Metropolitană, dar şi statutul. Şi aici însă a fost cerută modificarea statutului şi introducerea a câte doi membri pentru comune. „S-a mers în elaborarea statutului doar pe numărul de locuitori. Eu propun să mergem şi pe suprafaţa comunelor, iar comunele mari să aibă câte doi reprezentanţi. Clujul are, în formula propusă de ei, majoritate la luarea deciziilor. Cu două treimi poţi să iei orice decizie. Ori nu mi se pare corect să decidă ei şi pentru noi. Menţinem această cerinţă de a avea doi reprezentanţi. Ni s-a spus că dacă nu vom adopta statutul nu vom mai fi primiţi în asociaţie. Dar de ce nu ascultă şi de noi? Cu ce-i deranjează ca noi comunele să fim mai bine reprezentate?”, ne-a declarat primarul comunei Săvădisla, Tamaş Gebe (UDMR).

Metropola PD-L

Metropola Clujului va fi condusă de un Consiliu Director format din primarii tuturor celor 19 localităţi, iar deciziile se vor lua de Adunarea Generală a Asociaţiei (AGA). În AGA fiecare comună va avea câte un reprezentant, municipiul Cluj-Napoca urmând a avea 30 de membri, iar pentru Consiliul Judeţean din adunare vor face parte patru persoane. Adunarea Generală a Asociaţiei va fi cea care va decide cum vor fi cheltuiţi banii atraşi de la Guvern prin Axa proritară 1. „Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere”. Suma ce ar putea reveni unui pol naţional de creştere este în medie de 80 de milioane de euro. Deşi deciziile în AGA Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj vor fi luate cu două treimi din membri, PD-L deţine şi aici majoritatea. Asfel, 42 din totalul membrilor AGA sunt reprezentanţi ai formaţiunii politice conduse de edilul Boc.

Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj tinde deja spre politizare. Primarii PD-L au aderat la metropolă şi au adoptat statutul fără discuţii în toate comunele în care CL este majoritar PD-L. În comuna Baciu statutul e aproape de a fi aprobat. În condiţiile actuale, când 13 din cele 19 comune au adoptat statutul în forma propusă, PD-L are opt comune, PSD – două, iar PNL trei. Comunele care nu au adoptat statutul sunt toate cu primar PNL (Apahida, Sânpaul si Tureni), PSD (Chinteni şi Gilău) sau UDMR(Săvădisla).  

Guvernul României a aprobat Hotărârea nr. 998 din 27 august 2008 pentru desemnarea polilor naţionali de creştere în care se realizează cu prioritate investiţii din programele cu finanţare comunitară şi naţională, HG prin care municipiul Cluj-Napoca este desemnat pol naţional de creştere alături de alte şase municipii din România. Pentru finanţarea polilor naţionali de creştere se alocă un procent de până la 50% din sursele financiare aferente axei prioritare 1 „Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere” a Programului Operaţional Regional 2007-2013. Suma ce ar putea reveni unui pol naţional de creştere este în medie de 80 de milioane de euro.

În condiţiile în care această Asociaţie de Dezvoltare Intercomunitară nu va fi constituită, Clujul nu va putea beneficia de suma disponibilă pe axa prioritară 1.

Simona Curcian

1 COMENTARIU

  1. nu cred ca primarul com sinpaul reprezinta interesele comunitatii., aceasta comuna este saraca in sensul ca nu beneficiaza de utilitati si in acest moment nu are nici o sansa de dezvoltare.cred ca ar trebui organizat un referendum. pentru aceasta asociere nu are mandat de la cetatenii comunei. inante de a se pronunta impotriva pe criterii politice,trebuia sa organizeze adunari cetatenesti in fiecare sat si sa afle vointa locuitorilor.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here