Metroul clujean se pregăteşte să intre pe ultima sută de metri a proiectului, după ce Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca a aprobat, la începutul acestei săptămâni, proiectul privind Studiul de fezabilitate (documentația tehnică și indicatorii tehnico-economici) pentru obiectivul de investiții „Tren metropolitan Gilău-Florești-Cluj-Napoca-Baciu-Apahida-Jucu-Bonțida – etapa I a sistemului de transport metropolitan rapid Cluj: Magistrala I de Metrou și Tren Metropolitan, inclusiv legătura dintre acestea, investiţia totală fiind estimată la peste 2 miliarde de euro, iar durata de realizare la 128 de luni.
Dacă totul ar merge „ca la carte”, în anul 2031, clujenii s-ar putea mândri cu un metrou nou-nouț, de toată frumusețea, care ar putea să ne elibereze de traficul infernal din Cluj-Napoca, însă, cum totul are un preț, costurile medii anuale de operare şi mentenanţă ar putea produce o „gaură” însemnată în bugetul public, fiind estimate la aproximativ 29 milioane de euro pe an (aproximativ 145 milioane de lei), dintre care compensaţia anuală s-a estimat la circa 13 milioane de euro pe an (aproximativ 65 milioane de lei). Sumele de bani ar urma să fie alocate din bugetul local sau naţional, mai ales că din biletele vândute şi celelalte activităţi economice aducătoare de venituri nu se vor acoperi toate cheltuielile de funcţionare şi mentenanţă.
De la SF la realitate, metroul din Cluj prinde contur
Se pare că Studiul de fezabilitate (SF) nu este doar un SF, ci prinde contur încet, încet. Zilele trecute, Emil Boc, anunţa cu entuziasm, pe pagina sa de Facebook, că a fost aprobat Studiul de fezabilitate pentru viitorul metrou, cu toate acestea, a recunoscut că metroul clujean nu va fi rentabil din punct de vedere financiar, însă spune că este singura soluţie pentru decongestionarea traficului infernal din Cluj şi din zona metropolitană:„Niciun metrou din lumea asta nu e rentabil financiar. Le-ar face privaţii dacă ar fi aşa, dar sunt solide economic şi nepoluante. Dacă ar aduce bani, le-ar face privaţii. Aşa e şi la Bucureşti, şi la Londra, peste tot e nevoie de subvenţii. Se pare că subvenţia pentru metrou ar fi de 12-13 milioane de euro, ca să menţinem preţul de astăzi al biletelor. Eu nu am mers mai departe cu acest proiect, pâna ce n-am avut părerile specialiştilor”, a concluzionat Emil Boc, în şedinţa Consiliului Local Cluj.
Costurile pentru realizarea metrului s-au dublat de la un an la altul
Cu toate că studiul de prefezabilitate de anul trecut indica că suma necesară investiţiei se ridică la un miliard de euro, în studiul de fezabilitate aprobat la începutul săptămânii costurile s-au dublat, ajungând la 2 miliarde de euro, însă s-a extins și linia de metrou: de la 14,4 kilometri și 14 stații, la peste 21 de kilometri şi 19 staţii. Realizatorii studiului au decis că cea mai eficientă opțiune este metroul uşor pe traseul: Floreşti- Piaţa Unirii- Piaţa Mărăşti – Bulevardul Muncii /Europa unită/Depou Sopor, iar linia de metrou uşor ar urma să aibă 19 staţii subterane şi un depou suprateran, cu o capacitate de transport nominală maximă la interval de 90 de secunde de 15.200/21.600 de pasageri pe oră şi sens. Trenurile de metrou vor fi prevăzute cu tehnologie fără mecanic „driverless” ceea ce înseamnă că personalul nu este necesar la bord, iar durata de realizare a investiţiei este de 10 ani și 8 luni (128 de luni), perioadă ce cuprinde proiectarea preliminară (18 luni), proceduri de licitaţie (14 luni), proiectare şi execuţie lucrări (96 de luni). Finanțarea obiectivului va fi realizată din diverse surse precum: bugetele locale ale municipiului Cluj-Napoca şi ale comunei Florești, PNRR, Programul Operaţional Infrastructură Mare, Programul Operaţional Transporturi,fonduri de la Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, dar și alte surse de finanțare identificate pe parcurs.
Metroul din Cluj ar putea rămâne fără finanțare dacă nu ține pasul cu metroul din București
În ședința Consiliului Local, unde s-a supus votului aprobarea studiului de fezabilitate pentru metroul Clujului și trenul metropolitan, consilierul local Alexandra Oană, i-a adresat primarului Emil Boc o întrebare care l-a pus în dificultate, aceasta a întrebat dacă există riscul ca metroul din Cluj să piardă finanțarea în condițiile în care cele 300 de milioane de euro din PNRR sunt alocate celor două magistrale din București și Cluj, iar în cazul în care unul din cele două proiecte rămâne în urmă banii ar migra spre proiectul care se află într-un stadiu mai avansat.
„În PNRR este inclus un singur proiect de metrou, care include cele două magistrale din București și din Cluj. Finanțarea de 300 de milioane de euro pentru metroul din Cluj este la pachet cu finanțarea metroului din București. Dacă unul dintre ele se mișcă mai greu, nu se încadrează în termenele asumate, care sunt foarte strânse, banii vor migra către celălalt proiect. Aceasta a fost plasa de siguranță și a Comisiei Europene, dar și a Ministerului Fondurilor Europene, pentru a se asigura că măcar unul dintre proiect este viabil. Ținând cont de faptul că linia de metrou planificată la Cluj este mai lungă decât cea din București, că acolo nu pleacă de la zero, așa cum plecăm noi, cum evaluați riscul ca proiectul de la Cluj să rămână în urmă și banii să migreze spre proiectul de la București?”, a fost întrebarea Alexandrei Oană.
Emil Boc a răspuns în că: „În PNRR sunt bani pentru metroul de la Cluj și cel de la București, pe de-o parte o sumă globală, pe de altă parte o sumă alocată fiecăruia din cele două. Este adevărat, este posibil ca în funcție de evoluția unuia sau a altuia dintre proiecte sumele să se miște încoace și încolo. Am încredere că de la stadiul la care pornim astăzi, Clujul este mult mai avansat decât Bucureștiul, în privința acestor proiecte. Teoretic, ce spune doamna consilier Oană este posibil, dar deocamdată nu vreau să mă pronunț despre ceea ce face Bucureștiul.”
Metroul de la Cluj – o tichie de mărgăritar
Economistul Cristian Păun a criticat dur proiectul metroului clujean, deoarece va avea nevoie de subvenții de aproximativ 12-13 milioane de euro pe an. Acesta a postat un mesaj pe Facebook în care acuză că studiul de fezabilitate a fost făcut de ingineri, nu de economiști.
„Boc a recunoscut pentru prima dată public că Metroul de la Cluj este o tichie de mărgăritar. Cu jumătate de gură dar a recunoscut. După ce se va construi, metroul va avea nevoie de subvenții de circa 12-13 milioane EUR/an. Asta am spus tot timpul: investițiile trebuie să aibă în spate mereu studii de impact și de fezabilitate. Făcute pe bune, nu de ingineri ci de economiști. Trebuie să avem în vedere mereu efectul de antrenare și rentabilitatea economică. Dacă era într-adevăr nevoie de acest metrou, lumea l-ar fi folosit intens la capacitatea sa maximă. Cheltuielile de funcționare și amortizare a investiției s-ar fi plătit integral din biletele vândute de acest metrou. Nu poți face rabat de la așa ceva. Degeaba spune Boc plin de ideologie socialistă în el: ”Dacă era rentabil, îl făceau privații!”. Dacă punem problema așa, sunt multe lucruri pe care nu le fac privații pentru că nu rentează economic. Pentru că, dacă le-ar face, ar ajunge la faliment. E valabil și pentru ”privații” care cotizează la bugetul țării din care se va plăti această subvenție. Din acest motiv, statul împrumută (fără mult succes) criterii din privat când decide alocarea de resurse și nu invers.
Cu un metrou care este clar falimentar pe cifre, nu ai cum să vorbești despre reziliență. Dimpotrivă, aceste ”tichii de mărgăritar” aprobate prea ușor și prea politic vor destabiliza și mai mult economia, vor presa și mai mult pe deficit și vor îngreuna și mai mult revenirea noastră după recesiuni și crize. Culmea, cu aceste cifre care arată că nu e sustenabil economic, Metroul de la Cluj diminuează reziliența generând deficite și datorie publică și mai mari, nu doar în faza de construcție ci și în faza ulterioară de operare.
În plus, degeaba te lauzi cu astfel de investiții ca procent în PIB. Ele sunt și rămân ”tichii de mărgăritar” pe care clar nu ni le permitem sau care nu țin apa din punct de vedere economic. Sunt consum de resurse nu investiții. Pe deficit, pe datorie.”, a transmis economistul Cristian Păun, pe pagina sa de Facebook.
