În dosarul procesului de stabilire a arestării preventive se arată că există trei argumente principale care susţin vinovăţia celor doi. Este vorba de probele ADN, de localizarea apelurilor pe telefoanele celor doi şi de inconsistenţele în declaraţiile tinerilor. În primul rând, din raportul de constatare tehnico-ştiinţifică rezultă că ”profilele genetice ale probelor biologice de referinţă, recoltate de la inculpaţi, se regăsesc în fracţiile minoritare ale amestecurilor obţinute din microurmele prelevate de pe mânerul sistemului de închidere de la uşa de acces în casierie (cazul lui Hosu Andrei Dan), respectiv de pe partea frontală a sertarului de la ghişeul nr. 3 din casierie (în această probă regăsindu-se profilele genetice ale ambilor inculpaţi, atât Hosu Andrei Dan, cât şi Baciu Bogdan)”. Adică probabilitatea ca probele ADN prelevate de la agenţia BT să provină de la cei doi este foarte mare. În plus, descrierile autorilor jafului făcute de martori, potrivit cărora aceştia erau tineri, cu o înălţime între 1,70 şi 1,80, mai degrabă firavi decât voinici, corespund cu caracteristicile fizice ale celor doi.
Localizarea telefoanelor mobile arată că cei doi erau în apropierea băncii
Filmul jafului de la Banca Transilvania
Anul trecut, pe 13 februarie, între orele 16:30 – 16:45, doi bărbaţi cu feţele acoperite de cagule au intrat in sediul Băncii Transilvania din cartierul Mănăştur, de pe strada Bucegi nr. 13-15, i-au ameninţat pe cei din bancă cu arma şi au furat aproape 250.000 lei. Aceştia l-au lovit pe paznic şi l-au electrocutat cu un pistol cu electroşocuri, după care au spart cu piciorul uşa de intrare în ghişeul din dreapta intrării şi au ameninţat casieriţa, împingând-o şi lovind-o cu pistolul. Au furat banii din sertarul deschis, i-au pus în genţi de culoare închisă, apoi au ieşit prin spatele băncii. Poliţiştii au ajuns la sediul BT din Mănăştur după ce a fost apăsat butonul de panică. Cazul a fost cercetat de Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Cluj, sub supravegherea directă a şefului Poliţiei, Ioan Păcurar.
Suma, echivalentul în euro a aproximativ 60.000, sustrasă din casierie era asigurată, potrivit purtătorului de cuvânt al Băncii Transilvania, Laura Petrehuş. Astfel nu au existat riscuri de pierderi nici pentru bancă, nici pentru clienţi pricinuite de jaf, iar activitatea băncii nu a fost afectată în nici un fel. Banca Transilvania a pus la dispoziţia Poliţiei toate probele şi datele solicitate şi a susţinut cercetările pe cât posibil, oferind chiar şi o recompensă de 25.000 de lei pentru informaţii care ar ajuta la prinderea autorilor jafului.
Măsurile de siguranţă ale BT, criticate de Ministrul Internelor
Reprezentanţii băncii au declarat pentru presă că sistemele de siguranţă din cadrul tuturor sediilor BT sunt standard şi nu sunt cu nimic mai puţin riguroase decât cele ale altor bănci din România. Banca susţine într-un comunicat de presă că „sistemul de securitate şi supraveghere video respectă prevederile Legii nr.333 şi are avizul Ministerului Administraţiei şi Internelor, fiind funcţional 24 de ore din 24. Există şase camere de luat vederi amplasate corespunzător, în interior, inclusiv o cameră în exteriorul sediului”. Paza în sediile BT este asigurată conform protocolului aprobat de Poliţie şi încheiat între firma de securitate şi banca. "Banii nu au fost sustraşi din seiful băncii, ci de la casierie. Precizăm că banii nu se află niciodată la ghişeu, ci la casierie, aceştia nefiind la vedere, ci într-un loc care permite manipularea lor doar de către personalul băncii de la casierii, pentru servirea clienţilor. Menţionăm că geamul de la casierie este blindat, antiglonţ, iar uşa de casierie este permanent închisă şi are senzor de alarmă, totul conform normelor în vigoare", se mai arată în comunicat. Directorul executiv adjunct al Băncii Transilvania, Leontin Toderici, a explicat la Realitatea TV că "uşa de acces a fost forţată pentru că în momentul în care ei au intrat în bancă se terminase de alimentat ATM-ul. Casieriţa intrase în casierie şi era în prima treaptă de securizare".
Legat de măsurile de securitate de la sediul Băncii Transilvania, Ministrul de Interne de atunci, Dan Nica, declara că "e inadmisibil ca într-o bancă să nu ai sistem dublu de uşi şi sa ţii banii la vedere. Jaful a fost mai simplu decât dacă ar fi furat de pe o tarabă dintr-o piaţă".
Dosar penal pe baza unui fir de păr
Luni, 18 ianuarie, a fost începută urmărirea penală a principalilor suspecţi, Andrei Hosu şi Bogdan Baciu, pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie cu consecinţe deosebit de grave. În ziua următoare, cei doi au fost reţinuţi pentru audieri în urma unor percheziţii la domiciliu la care au participat agenţi din cadrul Direcţiei de Operaţiuni Speciale a IPJ Cluj. Cei doi au devenit principalii suspecţi în cazul jafului de la Banca Transilvania din Mănăştur, după ce o probă ADN obţinută de pe un fir de păr găsit în casieria băncii l-a pus pe Hosu la locul faptei.
Conform napocanews.ro, care citează surse din interiorul poliţiei, la trei-patru luni de la comiterea jafului, poliţiştii l-au luat în vizor pe Andrei Hosu în urma unor informaţii primite pe teren. Tânărul de 21 de ani locuia în Mănăştur, în apropierea filialei BT unde a avut loc jaful. Abia la mai bine de jumătate de an de supraveghere au început să apară probe care îl incriminează pe Andrei Hosu. ADN-ul de pe firul de păr găsit în casieria BT se potriveşte cu cel al lui Hosu, iar în proba prelevată de pe partea frontală a sertarului din ghişeul casieriei se găseşte şi profilul genetic aproape identic cu al lui Bodgan Baciu. În plus, aceştia nu apar în nici una din înregistrările camerelor de supraveghere din sediul băncii în luna anterioară jafului, astfel că prezenţa urmelor ADN nu se explică altfel. De asemenea, un fragment de ţesut de piele a fost prelevat de pe mânerul sistemului de închidere de la uşa de acces în casierie, iar ADN-ul de pe acesta se potriveşte cu cel al lui Andrei Hosu.
Poliţiştii cred că o parte din banii furaţi au fost investiţi în cele 10 maşini aflate în curtea casei familiei Hosu din Gilău. Cu toate acestea, cei doi tineri nu au făcut nici o investiţie semnificativă în ultimul an. Amândoi locuiesc cu părinţii şi nu există probe că ar fi cheltuit mai mult decât înainte. Bogdan Baciu făcea ocazional taximetrie. Tatăl lui Andrei Hosu se ocupă cu vânzarea de maşini aduse din străinătate, fapt care ar explica prezenţa maşinilor în curtea familiei, iar tânărului „nu îi lipsea nimic”, potrivit cunoscuţilor.
Avocatul lui Andrei Hosu, Mihai Giurgea insistă că cei doi nu se potrivesc cu semnalmentele autorilor date de Poliţie imediat după jaf, ale căror estimări au fost făcute pe baza înregistrărilor video din bancă. Autorii jafului erau descrişi ca atletici, bine făcuţi, mai înalţi de 1,80 de metri. Totuşi, poliţiştii au explicat că înregistrările video pot distorsiona imaginea.
Toate indiciile îi acuză pe Hosu şi Baciu
În cadrul procesului în urma căruia s-a decis luarea măsurii de arestare preventivă pe o perioadă de 29 de zile, reprezentantul parchetului a arătat cu toate indiciile îi pun pe Andrei Hosu şi Bogdan Baciu în agenţia Băncii Transilvania din Mănăştur la momentul jafului. În primul rând, raportul de constatare tehnico-ştiinţifică din care rezultă că profilele genetice se regăsesc pe mânerul sistemului de închidere de la uşa de acces în casieria agenţiei bancare şi de pe parte frontală a sertarului de la ghişeul nr.3 din casierie arată că cei doi nu doar au fost în sediul băncii, dar s-au aflat într-o zonă interzisă persoanelor care nu sunt angajaţi BT. În plus, alibiul celor doi a fost demontat, astfel cartela lui Andrei Hosu a fost apelată la scurt timp după jaf în zona din apropierea băncii şi nu pe strada Eroilor, cum a susţinut acesta. Pedeapsa pentru fapta pentru care sunt cercetaţi cei doi tineri este închisoarea mai mare de 4 ani, iar instanţa a considerat că punerea lor în libertate este un pericol pentru ordinea publică.
Avocatul lui Bogdan Baciu a argumentat că singura probă împotriva clientului său este profilul genetic găsit pe proba prelevată în sediul agenţiei bancare şi că în urma percheziţiei ar fi trebuit să se găsească în casa acestuia cagule, pistol sau bani, dar singurul indiciu pe care l-au găsit poliţiştii este o curea albă, similară celei surprinse de camerele video, cum deţin probabil alte mii de persoane din Cluj-Napoca. În plus, avocatul insistă că la 20 de minute de la producerea jafului, Bogdan Baciu se afla la 20 de km de cartierul Mănăştur şi având în vedere că vremea era urâtă, era imposibil să parcurgă distanţa de la Banca Transilvania într-un timp atât de scurt.
Apărătorul lui Andrei Hosu a ridicat întrebări în legătură explicaţiile acuzării privitoare la felul în care au fost folosiţi banii. Acesta afirmă că de vreme ce nu s-a observat nici un fel de îmbunătăţire a situaţiei materiale a celor doi, în condiţiile în care pentru doi tineri de 21 de ani ar fi greu să se abţină de la cheltuieli, este foarte puţin probabil ca cei doi să se fi aflat vreodată în posesia unei asemenea sume de bani. Avocaţii ambilor suspecţi au declarat că cei doi tineri nu au antecedente penale şi nici profil de infractori şi nu au pregătirea ieşită din comun necesară unei asemenea operaţiuni. Andrei Hosu şi Bogdan Baciu au declarat amândoi că sunt nevinovaţi şi că sunt acuzaţi pe nedrept, iar adevăraţii făptaşi nu au fost găsiţi încă. Cei doi au fost audiaţi separat, în vederea aflării adevărului, de vreme ce declaraţiile celor doi se contrazic în ceea ce priveşte argumentele apărării.
Recursul pentru anularea arestării preventive a fost respins
Luni, 1 februarie, avocaţii tinerilor acuzaţi de jaful de la Banca Transilvania au pledat la Curtea de Apel pentru revocarea deciziei de arestare preventivă, însă magistraţii au respins recursul. În cadrul audierilor, Andrei Hosu a declarat că la data producerii jafului a fost împreună cu părinţii şi cu soţii Rostaş în centrul Clujului, mai întâi la notar, iar apoi la un restaurant. Citat de Ziua de Cluj, acesta a afirmat că la întoarcere ”erau mulţi prieteni afară care m-au văzut coborând din maşină. Nu ştiu exact ora, dar era pe înserat. Nu am rămas mult timp acasă, dar ştiu că a trebuit să merg undeva, nu mai ţin minte unde. Când m-am întors, am văzut ca este lume în faţă la BT şi m-am întâlnit cu un fost coleg de generală, cu care făceam glume pe seama jafului.” Pentru a demonstra că nu a fost unul din participanţii la jaf, Andrei Hosu a încercat să arate că nu a fost în posesia sumei furate de la bancă, aducând drept argumente mai multe fapte. În primul rând, acesta a amanetat un inel de aur la o casă de amanet din Mănăştur, iar contractul de amanetare a fost depus de avocatul său la dosar. Andrei Hosu a declarat că făcea asta de fiecare dată când avea nevoie de bani, astfel înainte de Crăciun a amanetat şi un lănţişor de aur. În al doilea rând, tânărul a explicat că vara trecută a fost la muncă în Spania alături de Bogdan Baciu şi de Alexandru Rostaş, un alt prieten, şi s-a întors cu 2000 de euro, cu care a început să aducă maşini second-hand. Andrei Hosu avea experienţă în comerţul cu maşini second-hand pentru că a lucrat cu tatăl său, şi astfel a cumpărat din afara ţării maşini cu câteva sute de euro şi le-a vândut în Cluj pentru 1500-2000 de euro. Conform Ziua de Cluj, acesta a declarat în sala de judecată: “Scoteam numerele roşii pentru maşini pe numele lui Bogdan Baciu, pentru că eu şi tatăl meu avem amenzi şi impozite de plătit şi nu primeam certificat de atestare fiscală”. Nu în ultimul rând, avocatul lui Hosu a adăugat că părinţii tânărului au încă de plătit rate pentru credite la bancă, iar acestea nu au fost achitate după jaful de la Banca Transilvania.
Bogdan Baciu a declarat că a aflat despre jaful de la BT de la Andrei Hosu, care l-a sunat când era la benzinărie pe Calea Floreşti şi i-a spus că la filiala BT din apropierea locuinţei sale sunt poliţişti şi s-a adunat multă lume. După care, a povestit acesta, a mers şi el în zona băncii şi a văzut criminaliştii luând amprente, iar apoi a plecat acasă şi a urmărit împreună cu părinţii la televizor ştirile despre jaf.
Cei doi acuzaţi vor test poligraf
Avocatul lui Hosu, Mihai Giurgea a declarat că proba biologică găsită la BT s-a consumat în momentul prelucrării: “legislaţia spune că dacă se găsesc urme ADN, acestea trebuie să fie stocate în două recipiente separate, deci să fie probă şi contraprobă, în aşa fel încât să vedem dacă probele pe care noi le prelevăm acum în mod legal de la clienţii noştri se potrivesc sau nu cu ADN-ul găsit în bancă. Dar acesta nu mai există pentru că s-a consumat în momentul în care s-a prelucrat. Astfel, noi nu ne mai putem apăra cu privire la ADN, putem doar să invalidăm această probă”.
Astfel, celălalt avocat al lui Andrei Hosu, Vlad Hosu, a cerut ca procesul-verbal de cercetare la locul faptei să fie considerat nul pentru că martorii care au asistat la prelevarea probelor au fost angajaţii BT, care erau deja traumatizaţi de atacul cu arma al celor doi jefuitori şi probabil nu puteau urmări cu atenţie recoltarea de probe. De asemenea, a explicat că din declaraţiile angajaţilor băncii reiese că un atacator a rămas lângă paznicul imobilizat şi este deci imposibil ca ADN-ul ambilor atacatori să fie găsit pe sistemul de închidere a caseriei.
Potrivit Adevărul, cei doi suspecţi au solicitat zilele trecute să fie supuşi testului poligraf pentru a-şi demonstra nevinovăţia. Mihai Giurgea a depus o cerere pentru aprobarea administrării acestei probe la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj. Acesta doreşte ca testul să fie efectuat la un laborator independent, pe care îl preferă Inspectoratului de Poliţie Judeţean.
Diana Gabor
