Microhidrocentrală ilegală pe Someșul Cald mascată de o ”moară artizanală”

Senatorul Mihai Goțiu a sesizat apariția unei microhidrocentrale (MHC) pe Someșul Cald, fără ca autoritățile să fi avizat construirea acestui proiect. La o zi după apariția acestei știri, Administrația Bazinală de Apă Someș-Tisa (ABAST) a sancționat cu 10.000 de lei proprietarul construcției care a susținut că, de fapt, acolo era construit un spațiu de agrement. Chiar dacă nu avea nicio autorizație, cei de la Electrica au racordat la rețeaua electricitate construcția respectivă.

Pe Someșul Cald, în administrația Comunei Râșca, a fost construită o microhidrocentrală fără obținerea niciunui aviz. Cu toate acestea, angajații de la Electrica au racordat la rețeaua națională de energie electrică construcția fără nicio problemă.

”Consiliul Județean Cluj a comunicat că nu a emis o Autorizație de construire pe amplasamentul respectiv și că nu cunoaște funcțiunea clădirii. (…) În urma verificărilor efectuate de către Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Cluj în cartea funciară menționată mai sus nu este înregistrată nicio construcție și nu există cereri pe flux în vederea actualizării informațiilor tehnice”. Sunt fragmente dintr-un răspuns oficial al Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP), ajuns la mine în această săptămână. Interpelarea, depusă la începutul lunii aprilie, se referea la imagini pe care le-am primit de la un cetățean, cu o construcție ridicată în albia râului Someșul Cald (…).  Contactat telefonic, directorul Administrației Bazinale de Apă Someș-Tisa, Andrei Cherecheș, a afirmat, marți după-amiaza, că nu știe să se fi emis vreun aviz de gospodărire a apelor pentru construcție, dar că verifică și răspunde miercuri dimineața. Miercuri dimineața, mi-a transmis că voi primi răspunsul, oficial, prin intermediul Ministerului Apelor și Pădurilor. Încă nu l-am primit. După ce am consultat câțiva specialiști, cărora le-am arătat imaginile, ceea ce se construiește este o microhidrocentrală cu deviere de curs. În zona construcției și în perimetrul acesteia nu a fost de găsit vreun panou cu informații despre șantier și construcție, așa cum se arată și în răspunsul MDRAP. Mi-aș fi dorit să am informații și de la Primărie (de la cea a comunei Râșca, că pe partea lor e construcția), dar d-l primar n-a fost de găsit la Primărie, nici n-a răspuns la telefon. Dacă informațiile de până acum se confirmă, situația e extrem de gravă: ar fi absolut incredibil, ca timp de mai multe luni, în albia unuia dintre râurile județului Cluj, la marginea șoselei, să se ridice o construcție și absolut nicio instituție publică să nu știe despre ce e vorba, de la ABA Someș – Tisa, Inspectoratul în Construcții, Garda de Mediu, Primărie, Consiliu Județean, Poliție…”, arată senatorul Mihai Goțiu.

La scurt timp după apariția în spațiul public a acestei informații, reprezentanții ABAST l-au amendat pe proprietarul construcției cu 10.000 lei.

Salbe de beton pe cursurile râurilor din Apuseni

Nu este prima dată când în zona respectivă sunt edificate microhidrocentrale care, prin devierea cursurilor de apă, aduc modificări importante biodiversității din zona Munților Apuseni.

Spre exemplu, firma 4C Project Consulting SRL, patronată de Călin Bohuș, un fost angajat la ABAST, a proiectat MHC-uri în situl Natura 2000 pentru firma Rott Haus construct din Gherla. Compania aparține lui Ioan Raţiu și lui Vasile Roş, patronul care deţine CML.RO SRL. Ioan Raţiu face parte din familia fostului lider ţărănist Raţiu, iar Roş este un patron din Bistriţa Năsăud care, prin afacerile pe care le mai deţine, este abonat la contractele de reabilitare de drumuri şi diferite construcţii din Maramureş.

Proiectele sunt avizate de la instituțiile din România în situația în care legea spune că în „zone protejate, nu se va propune, aviza, aproba” nicio execuție de MHC -uri.

Un alt client al lui Bohuș este firma Mineral Oil, unde acționari sunt  COMANA ADELA (soția omului de afaceri Costel Comană decedat în condiții suspecte), GANEA IORGU și BRINZARU RODICA.

SC Mineral Oil SRL a cumpărat de la Hidroelectrica Cluj centralele Grupul de active – CHEMP-uri din bazinele râurilor Bistrița și Budac, jud. Bistrița-Năsăud: CHEMP Bistrița, CHEMP Bolovani și CHEMP Budac 1. În mare, pe fiecare microhidrocentrală prețul de vânzare a fost stabilit la circa 750.000 de euro, iar oficiali din cadrul Hidroelectrica au declarat, înainte de vânzare, că dacă microhidrocentralele vor fi estimate la sub un milion de euro per bucată, afacerea este un ”tun”.

Anul trecut, Iorgu Ganea a fost acuzat de procurori de participație improprie în modalitatea instigării la infracțiunea de acordare de subvenții cu încălcarea legii, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite (74 acte materiale), și evaziune fiscală (29 acte materiale). În același dosar este inculpată și Estrella Ștefănescu, șef serviciu Urmărire Transporturi în cadrul CNCF CFR SA, pentru luare de mită. Pe lângă cei doi, sunt inculpate și patru firme deținute de Iorgu Gane: SC Rail Force SRL, SC Regiotrans SRL, SC RC CF Trans SRL și Marub SA.

Beton în arii protejate

Firma S.C. BUDUSEL HIDRO S.R.L, patronată de  KARPAT ZSOLT și SACARA DORIN GABRIEL este client al proiectantului clujean. Dorin Săcară este un cunoscut investitor în domeniul energiei regenerabile și a făcut Şcoala de Ofiţeri în Telecomunicaţii (Sibiu), o cunoscută ”pepinieră” a băieţilor cu ochi albaştri.

În timp ce una dintre firmele la care a fost asociat a betonat o arie protejată, Săcară se dă ecologist.„Am devenit un ecologist convins în urmă cu cinci ani, când, după ce am devenit tată, m-am gândit că avem nevoie de un viitor mai verde şi cu o poluare mai mică, problemă pe care noi am creat-o şi pe care noi trebuie să o reparăm. Mă gândesc la un viitor, în afara viitorului meu”, susţine într-un interviu acordat pentru adevărul.ro inginerul care de mici îi educă pe copii să separe gunoiul în reciclabil şi nereciclabil.

Omul de afaceri a făcut parte și din acționariatul firmei ATS Energy Rece condamnată de instanțele clujene să aducă la forma inițială valea râului pe care se pregătea să construiască o ”salbă” de MHC-uri.

Proprietarul spune că nu este microhidrocentrală, ci ”moară artizanală”

Din adresa ABAST prin care se comunică amenda dată executantului lucrării transpare faptul că microhidrocentrala ar fi, de fapt, o moară artizanală de apă.

”Reprezentantul Sistemului de Gospodărire a Apelor Cluj s-a deplasat la fața locului, constatând prezenţa unei construcţii din beton, amplasată pe malul stâng al râului Someșul Cald, pe raza localității Râșca. În urma deplasării în teren, am procedat imediat la identificarea și contactarea beneficiarului și executantului lucrării. Acesta a fost convocat la sediul ABA Someș-Tisa, pentru a prezenta actele deţinute, care au stat la baza realizării construcţiei. În momentul respectiv, persoana nu se afla în țară. În data de 15 aprilie 2019 beneficiarul s-a prezentat la sediul ABA Someș-Tisa și a declarat că intenționa construirea unui spațiu pentru petrecerea timpului liber, care să includă și o moară artizanală, lucrare care a fost începută în urmă cu câteva luni.

Din documentele puse la dispoziţie s-a constatat faptul că lucrarea a fost executată fără a deţine acte de reglementare din punctul de vedere al gospodăririi apelor. Această faptă constituie contravenție, în conformitate cu prevederile Legii Apelor nr.107/1996 cu modificările și completările ulterioare. În consecință, executantul lucrării a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 10.000 de lei. Totodată, reprezentanții instituției noastre i-au solicitat sistarea lucrărilor, până la stabilirea modului de soluționare a situației de către toate instituțiile implicate”, arată adresa ABAST.