Mihai Chezan, ”tunarul” din Afacerea Tower, și avocatul Mihai Ielciu, acuzați de șantaj și ”spălați” de procurori

În urma unei afaceri imobiliare cu terenuri, Doina Gâlcescu, avocat clujean, îi acuză pe unul dintre colegii ei de breaslă, Mihai Ielciu, și pe Mihai Chezan, judecat pentru țepe imobiliare, de șantaj. Procurorii au clasat plângerea fără să o audieze pe Gâlcescu. Potrivit documentelor de la dosar, Chezan împreună cu Ielciu ar fi încercat să pună presiune pe avocatul clujean pentru a vinde terenul pe care s-a edificat ansamblul imobiliar Park Lake. 

Anul trecut, avocatul clujean Doina Gâlcescu a depus o plângere penală împotriva colegului ei de breaslă, Mihai Ielciu (avocat în cadrul Baroului Sălaj), pe care îl acuză de șantaj. După ce dosarul a fost plimbat prin parchetele din jurisdicția Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, Ielciu a primit soluția de clasare a cauzei pe considerente că fapta nu există. Însă, avocatul clujean atrage atenția asupra faptului că nici măcar nu a fost audiată de procurorii de caz. După ce procurorii au clasat plângerea, Gâlcescu a contestat soluția în instanță, dar judecătorul Vasile Goja, de la Curtea de Apel Cluj, a menținut soluția.

În cadrul procesului, Gâlcescu arată că, ”prin plângere s-au reclamat mai multe infracțiuni printre care și o infracțiune de șantaj comisă de către două persoane fizice care nu constituie obiectul prezentului dosar, aceasta fiind comisă prin intermediul intimatului Ielciu Mihai. Ulterior înregistrării acestei plângeri s-a formulat o nouă plângere care privește o stare de fapt mai amplă înregistrată inițial la DIICOT, ulterior la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, fiind indicat și intimatul ca autor al infracțiunii de șantaj.

”Contrar dispozițiilor legale, persoana vătămată nu a fost audiată în cauză pentru a explicita cadrul procesual, nelegalitatea procedurii neputând fi acoperită de faptul că, aceasta avea dreptul de a depune la dosarul cauzei cereri în probațiune sau alte înscrisuri în dovedirea celor susținute în cuprinsul plângerii.

În al doilea rând, arată că, în dovedirea plângerii formulate s-a solicitat audierea unor martori, însă s-a dispus soluția de clasare fără ca vreuna dintre aceste persoane indicate să fi fost audiată”, se arată în actele dosarului.

Pe de altă parte, Mihai Ielciu, avocatul acuzat de șantaj, consideră că soluția de clasare este legală pentru că el nu a făcut decât să îi reprezinte interesele lui Mihai Chezan.

”S-au efectuat în paralel două cercetări distincte, una efectuată de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj și cealaltă de către DIICOT- Serviciul Teritorial Cluj, fiind în esență prezentată aceeași stare de fapt, cu privire la fapte presupus a fi săvârșite de către clienții săi împreună cu acesta, în calitate de avocat.

În mod întemeiat s-a dispus aceeași soluție de către ambele organe de cercetare penală, după efectuarea cercetărilor specifice. Cu privire la susținerea formulată de acuzare, respectiv că nu s-au administrat probe, arată că, este incorectă, raportat la faptul că, în dosarul instrumentat de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj s-au administrat probe și s-au efectuat cercetările necesare. Acuzațiile aduse în cuprinsul plângerii sunt nefondate, întrucât în plângerea formulată s-a susținut că acesta s-ar fi prezentat intempestiv, neanunțat pentru a avea o întâlnire cu doamna avocat. Or, se poate constata că au existat mai multe încercări de stabilire a întâlnirii, iar în urma întâlnirii, soluțiile propuse nu au fost asumate de către clienți, motiv pentru care s-au continuat demersurile juridice”, arată avocatul Ielciu.

Șantaj cu procese notate în CF-ul terenului

Doina Gâlcescu și fiica ei, Moszny Cecilia Erna, sunt proprietarele unor suprafețe de teren situate Cluj Napoca, terenuri pe care au intenționat să le valorifice. În 2008, ea s-a întâlnit cu Mihai Chezan, care atunci se prezenta drept un ”un potent om de afaceri din Chicago”, pentru o eventuală tranzacție a terenurilor din zona Între Lacuri.

Cele două femei s-au întâlnit cu Chezan, care le-a prezentat o propunere de asociere în participațiune în vederea construirii unor imobile pe terenurile respective. Însă, potrivit lui Gâlcescu, în cursul discuției ea a devenit suspicioasă vizavi de propunerea lui Chezan și a refuzat să semneze propunerea.

Ulterior, în 2014, avocatul clujean i-a vândut o parte din teren lui ZAHARIA CLAUDIU ION, om de afaceri partener cu fostul consilier personal al primarului bucureștean Andrei Chiliman. Însă, Gâlcescu a fost atenționată că Mihai Chezan va încerca să blocheze această investiție.

Amenințările s-ar fi concretizat prin aceea ”omul de afaceri din Chigaco”, folosindu-se de o entitate denumită South Loop Aka Inc., cu sediul în S.U.A., căreia i-ar fi cesionat toate drepturile rezultate din convenția de asociere refuzată de persoana vătămată, a deschis mai multe procese împotriva lui Gâlcescu și a fiicei ei.

Procesele respective au fost notate în cartea funciară a terenurilor, astfel că vânzarea lor a fost îngreunată. ”Numitul Mihai Chezan a ales să promoveze acțiunea civilă prin intermediul acestei entități juridice pentru a nu putea fi acuzat că urmărește exercitarea de presiuni asupra acesteia și a fiicei sale în încercarea de a le obliga la o asociere nedorită sau de a le determina la plata unor sume de bani necuvenite. Modalitatea în care numitul Mihai Chezan ar exercita presiuni asupra numitei Gâlcescu Doina ar consta în promovarea unei acțiuni civile, urmate de notarea acesteia în cartea funciară pentru a o priva de posibilitatea vânzării terenurilor, iar apoi tergiversarea procesului cât mai mult posibil pentru a ceda presiunilor sale”, arată documentele de la dosar.

Chezan a avut pretenții de un milion de euro, dar nu a avut bani să plătească taxa pe proces

În susținerea afirmațiilor, Gâlcescu a prezentat un „contract de cesiune de convenție”, care în opinia ei este falsificat, dar prin care se atestă, în mod nereal, că Mihai Chezan ar fi cedat societății comerciale South Loop Aka Inc., cu sediul în Chicago, S.U.A., toate drepturile și obligațiile rezultate din înțelegerea nematerializată într-un înscris, realizată între numitul Mihai Chezan și numita Gâlcescu Doina împreună cu fiica sa, fără a se indica o dată la care ar fi avut loc înțelegerea.

Pe baza acestui contract denunțat ca fiind falsificat, a fost promovată acțiunea civilă înregistrată la Judecătoria Cluj Napoca, în care se aprecia valoarea convenției de asociere la suma de 149.000 dolari, cauza fiind declinată în favoarea Tribunalului Specializat Cluj, unde în cerere se solicita obligarea Doinei Gâlcescu și a fiicei sale la plata sumei de 74.500 dolari.

Ulterior, pentru a crea confuzie și a tergiversa procesul, inclusiv pentru a spori presiunile asupra avocatului clujean, care nu mai putea întreprinde nici un demers de vânzare a terenurilor, a fost formulată o cerere de intervenție principală în numele S.C. Clark International S.R.L. (fosta SC Tower, administrată de Mihai Chezan). De această dată, tot pentru a spori presiunile, s-a solicitat în subsidiar obligarea lui Gâlcescu și a fiicei sale la plata sumei de 1.000.000 euro.

Prin hotărârea pronunțată de Tribunalul Specializat Cluj la data de 9 ianuarie 2015, acțiunea civilă a fost anulată ca insuficient timbrată, iar cererea de intervenție a fost respinsă ca inadmisibilă.

Chezan și picătura chinezească

Doina Gâlcescu mai spune că, pe tot parcursul procesului, a primit amenințări repetate prin intermediari, de la numitul Mihai Chezan, în sensul că, fie acceptă o asociere cu el și cedarea terenului în vederea ridicării unor construcții, fie plătește sumele pretinse prin acțiunile formulate, în caz contrar, urmând a-i fi blocată orice intenție de vânzare a terenurilor.

După finalizarea procesului, Mihai Chezan a promovat o nouă acțiune în justiție împotriva lui Gâlcescu și a fiicei sale, tot prin intermediul lichidatorului judiciar RVA Insolvency Specialists SPRL. Și această acțiune în justiție a fost notată în cartea funciară, iar vânzarea terenului a fost blocată din nou. Însă în luna iulie lichidatorul judiciar a renunțat la acțiunea formulată în acest dosar.

Trebuie menționat că RVA Insolvency Specialists SPRL este una dintre firmele de casă a Ministerului Justiției. La societatea respectivă a fost angajat Călin Andrei Zamfirescu, socrul fostului Ministru al Justitiei, Cătălin Predoiu.

În aprilie 2017, Doina Gâlcescu a decis să vândă o parte din teren către S.C. Amistar Euroconsult S.R.L., afacerea lui Zaharia Claudiu Ion și a lui Robert Grigorescu, fostul consilier al lui Chiliman.

La scurt timp, Chezan a deschis un nou proces pentru care a cerut să fie făcută o notificare în CF-ul bunului. Inițial, OCPI Cluj a respins cererea de notificare, însă Tribunalul Cluj a dispus notarea acțiunii în cartea funciară.

În paralel, Gâlcescu spune că Mihai Chezan a ”atacat” afacerea și pe partea media. ”A continuat și pe calea unei campanii mediatice, prin publicarea unor articole în Ziua de Cluj și Transilvania Reporter, prin care s-a încercat să se inoculeze opiniei publice ideea că proiectul Park Lake II (proiectul început pe terenul respectiv) este în pericol, că situația juridică a imobilului nu este clară, că firma care construiește nu este de încredere și, în consecință, clienții interesați nu ar trebui să achiziționeze apartamente în acest proiect în curs de realizare”, arată Gâlcescu.

Ce spune Chezan despre afacerea Park Lake

Mihai Chezan a declarat în presa locală că ”Având în vedere potențialul zonei, am început efectuarea unor demersuri în vederea  realizării efective a urbanizării terenului și autorizării lucrărilor de construcție a proiectului imobiliar. Am adus o echipă de specialiști din Statele Unite și am găsit metode de viabilizare a terenului și maximizare a valorii dezvoltării imobiliare. Am cheltuit resurse financiare importante pentru acest proiect (Park Lake, n.red.). Am plătit bani mulți pentru soluția de viabilizare a proiectului, studiul geotehnic, pentru studiul de arhitectură și urbanism necesar întocmirii documentației în vederea depunerii spre aprobare a planurilor urbanistice zonal și de detaliu, respectiv pentru realizarea proiectului. Pentru că eu aveam domiciliul în Statele Unite, în 2013 i-am adus în proiect pe cei doi (Robert Grigorescu și Ion Claudiu Zaharia, cei doi acționari ai societății Amistar Euroconsult SRL, n.red.), care începuseră deja să construiască Park Lake 1. Am stabilit ca ei să continue demersurile începute de mine pentru noul proiect, care a primit numele Park Lake 2. Convenția a fost ca fiecare dintre cei implicați, eu, de o parte, Amistar, de cealaltă, să primească 50% din proiect. Grigorescu și Zaharia s-au refugiat la Cluj de la București, unde au avut probleme cu legea. Aici au pozat în „dezvoltatori imobiliari responsabili”. Nu le poți scoate însă păcăleala în sânge. Au avut parte și de protecție din partea unor persoane implicate adânc în zona imobiliară. Mă refer aici la arhitecți și avocați celebri ai Clujului, despre care voi vorbi la momentul potrivit. Un rol important în această înșelăciune îl are și Mircea Crișan, reprezentantul doamnelor, un condamnat penal. Din păcate, nu am avut suficiente informații despre oamenii aceștia în momentul când am devenit parteneri și acum trebuie să îmi caut dreptatea în instanță; am de recuperat câteva milioane bune de euro.  Din câte aud, cumpărătorii din Park Lake Cluj 2 nu au fost informați că există un litigiu pe rol și că sunt șanse ca blocul să nu fie terminat!”, arată Chezan în articolele de presă considerate de Gâlcescu drept atacuri mediatice.

De ce nu a fost audiată partea vătămată din dosar

Reprezentanții Pachetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj spun că audierea părții vătămate nu este necesară.

Cu privire la legalitatea administrării unei anumite probe, principiul administrării probelor în faza de urmărire penală este cel prevăzut în Codul de procedură penală, organul de urmărire penală, administrând probe atât în favoarea cât și în defavoarea persoanei cercetate, iar din perspectiva începerii urmăririi penale se administrează atâtea probe câte sunt necesare pentru conturarea unei  stări de fapt și pentru verificare a condițiilor prevăzute de dispozițiile art. 305 C . proc. pen. Prin urmare, nu există nicio dispoziție legală care să oblige organul de urmărire penală să administreze anumite probe, principiul administrării probelor întregindu-se cu art. 103 C . proc. pen., respectiv toate probele au o valoare dinainte stabilită. În unele cauze se începe cercetarea cu audierea persoanei vătămate din considerente strategice , însă atâta timp cât există o sesizare înaintată organului de cercetare penală, care relevă suficiente elemente pentru evaluare, necontradictorii, care pot fi verificate prin alte mijloace de probe, audierea nu este necesară”, se arată în poziția parchetului clujean.

Negocieri cu apartamente pentru încetarea proceselor

Avocatul clujean mai spune că Zaharia Claudiu Ion i-a relatat că, în cursul unei întâlniri avute cu Mihai Chezan, acesta i-ar fi pretins un număr de 10 apartamente în proiectul imobiliar dezvoltat, spunând că doar în acest fel vor scăpa de el, în caz contrar, urma să continue campania împotriva acestora, iar ei vor avea foarte mult de suferit, inclusiv din punct de vedere financiar, fiind mult mai bine și mai avantajos pentru ei să cedeze.

În plângerea penală se mai arată faptul că, ulterior acestei întâlniri, în luna iulie 2018, avocata lui Zaharia a fost vizitată de Mihai Ielciu, reprezentantul lui Chezan, care i-a dat exemplar unei plângeri adresate către DNA formulată de patronul Tower. Cu această ocazie, Ielciu i-ar fi cerut 20 de apartamente, pentru a renunța la acțiunile civile și la plângerea penală.

Țeapa Tower

După câţiva ani de la semnalarea ţepei Tower, procurorii DNA Cluj l-au trimis în judecată abia în 2014 pe Mihai Chezan şi pe sora lui, Mihaela Bărboş, pentru înşelăciune.

“În perioada decembrie 2007 — mai 2011, inculpaţii Chezan Mihai Dumitru și Bărbos Mihaela Maria au desfășurat o activitate complexă prin care au indus în eroare și au păgubit un număr mare de persoane (99 de persoane care s-au constituit parte civilă), prin intermediul SC Tower SRL și SC Tower Development SRL. Inculpații au anunțat public intenția de a edifica un ansamblu rezidențial, format din mai multe imobile, pe raza municipiului Cluj Napoca, deși nu dețineau resursele necesare executării unui astfel de proiect imobiliar. În acest sens, inculpații au efectuat o campanie agresivă de publicitate, ascunzând situația reală de fapt (privind inexistența fondurilor) și au determinat astfel numeroase persoane fizice și juridice să încheie antecontracte și acte adiționale la acestea, privind vânzarea — cumpărarea unor apartamente, spații și locuri de parcare, în clădirile care urmau a fi edificate. În temeiul acestor antecontracte și acte adiționale, promitenții cumpărători au achitat inculpaților sume mari de bani, în mod repetat. În cauză au fost luate măsuri asigurătorii, constând în indisponibilizarea bunurilor imobile aflate în proprietatea suspecților Chezan Mihai Dumitru și SC Clark International SRL Cluj Napoca, prin instituirea sechestrului. Bunurile sechestrate au fost evaluate la valorile totale de circa 275.000 euro (bunurile inculpatului Chezan Mihai Dumitru), respectiv 1.500.000 euro (bunurile inculpatei persoană juridică)”, arată procurorii.