Camera Deputaţilor a adoptat, recent, proiectul de modificare a legii avocaţilor, eliminând prevederile referitoare la posibilitatea ridicării înscrisurilor avocaţilor în cazul în care există suspiciunea rezonabilă că aceştia ar fi comis infracţiuni, precum şi la interdicţia de a fi ofiţer acoperit. Contactați pentru a se exprima cu privire la aceste modificări, avocații Sergiu Bogdan, Paul Mihai Neamț și Sebastian Dan Chertes au vorbit despre noile măsuri adoptate, precum și ce altă schimbări s-ar putea face pentru a perfecționa legislația în cauză.
Astfel, deputaţii au decis eliminarea prevederii potrivit căreia avocatul este obligat să depună la barou o declaraţie pe propria răspundere, potrivit legii penale, privind apartenenţa sau neapartenenţa ca agent sau colaborator al fostelor organe de securitate ca poliţie politică, precum şi al serviciilor de informaţii. A fost, de asemenea, eliminată interdicţia ca avocatul să fie lucrător operativ, inclusiv acoperit, informator sau colaborator al serviciilor de informaţii.
Proiectul mai prevede că exercitarea profesiei de avocat este compatibilă numai cu calitatea de deputat, senator, consilier în consiliile locale şi judeţene, activităţi şi funcţii didactice, activitate literară şi publicistică, calitatea de mediator, arbitru, negociator, precum şi alte activităţi prevăzute de lege. În cazurile în care există incompatibilitate, decizia de primire în profesie va produce efectele numai de la data încetării stării de incompatibilitate.
Avocaţii pot conveni cu clienţii onorarii superioare celor stabilite în tabloul onorariilor minimale adoptat de Consiliul UNBR, mai prevede proiectul adoptat.
Pentru asigurarea secretului profesional, actele şi lucrările cu caracter profesional aflate asupra avocatului sau în cabinetul său sunt inviolabile. Percheziţionarea avocatului, a domiciliului ori a cabinetului său ori ridicarea de înscrisuri şi bunuri nu poate fi făcută decât de procuror, în baza unui mandat. Vor fi exceptate de la măsura ridicării de înscrisuri şi de la măsura confiscării înscrisurile care conţin comunicări între client şi avocatul său, consemnări efectuate între aceştia.
Deputaţii au eliminat, la solicitarea deputatului UDMR Mate Andras Levente, posibilitatea ridicării înscrisurilor avocaţilor în cazul în care din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că aceştia ar fi comis infracţiuni în exercitarea activităţilor specifice profesiei.
Potrivit altor prevederi adoptate, raportul dintre avocat şi persoana pe care o asistă sau o reprezintă nu poate forma obiectul supravegherii tehnice decât dacă există date că avocatul săvârşeşte ori pregăteşte săvârşirea unei infracţiuni. Dacă pe parcurs sau după executarea măsurii rezultă că activităţile de supraveghere tehnică au vizat şi raporturile dintre avocat şi suspectul sau inculpatul pe care îl apără, probele obţinute nu pot fi folosite în cadrul niciunui proces penal, urmând a fi distruse, de îndată, de către procuror. Judecătorul care a dispus măsura este informat, de îndată, de către procuror. Judecătorul poate dispune informarea avocatului.
Proiectul mai prevede că nu va constitui infracţiune fapta avocatului de nedenunţare a unor infracţiuni despre care ia cunoştinţă în exercitarea profesiei, cu excepţia celor de genocid, omor, ucidere din culpă, infracţiuni contra umanităţii, precum şi cele prevăzute în legea pentru prevenirea şi combaterea terorismului.
Mihai Paul Neamț: „Orice întărește apărarea e benefic”
Mihai Neamț, unul dintre cei mai reputați penaliști ai Clujului, susține că relația dintre client și avocat este foarte importantă, drept urmare, modificările legislative ce au ca scop întărirea acestu aspect aduc beneficii oamenilor în lupta în fața instanței.
„Aceste prevederi securizează relația dintre client și avocat. Orice prevedere care tinde să consolideze o apărare și să-I ofere și anumite garanții avocatului, nu are cum să fie decât benefică. Chestia cu securitatea, agenții etc, poate genera și efecte negative. Uite că după 26 de ani s-au găsit să implementeze o astfel de idee. Cât despre onorarii, pot spune că nu există onorarii minimale, acelea sunt onorarii de oficii care sunt stabilite de Statul Român pentru anumite cazuri. Avocatul este un liber profesionist. E ca și cum ai stabili onorarii minime pe tablouri. Fiecare își poate stabilii costurile și onorariile” opinează avocatul Paul Neamț.
Bogdan Sergiu:„ Sunt o mulțime de alte modificări mai importate ce trebuie luate în seamă”
De asemenea, avocatul Sergiu Bogdan, șeful catedrei de Drept Penal al Facultății de Drept din Cadrul UBB, atrage atenția asupra faptul că multe modificări ce trebuia deja implementate nu sunt luate în seamă, deși România are un termen-limită în acest sens.
„În materie de ”Legea Avocaturii” sunt o mulțime de lucruri care ar trebui modificate. Îmi este greu sa fac o analiza scurtă pe acest subiect. Vorbim de aspecte ce generează o clădire a poziției avocatului. În primul rând există o directivă care trebui să fie transpusă până în 26 noiembrie, ea existând încă din 2013. Despre această directivă, europeană, nimeni nu vorbește. În aceasta se regăsesc drepturile avocatului în legătură cu un inculpat. România, repet, și-a asumat obligația de a o transpune până la finele lunii noiembrie. Nu există un proiect de lege, nimic. Asta e o chestiune de urgență nu de oportunitate. E o obligație internațională. În cazul în care nu se vor face demersuri, acea directivă intră în vigoare oricum. Spre exemplu în directiva europeană se precizează că avocatul are dreptul să participe, să conducă dosarul și să își asiste clientul în mai multe situații ca cele prevăzute în prezent. Drepturi de care beneficiază avocatul pe durata unei proceduri penale. Apropo de povestea contactului cu clientul, strategii, confidențialitate etc. Legea discutată în Camera deputaților se referă la probleme interne, însă directiva cuprinde chestiuni generale, de o mai mare amploare.
Cu organizarea profesiei și stabilirea onorariilor, discuția este interminabilă. Aici variază foarte mult modul în care fiecare practică avocatura. Pe de-o parte onorariile minime, înseamnă că sub acel prag nu poți să îți exerciți profesia efectiv, însă, pe altă parte, dacă pui chestii minimale de la început orice avocat poate cere orice sumă. E foarte complicat să stabilești un astfel de principii ” menționează avocatul Sergiu Bogdan.
Dan Chertes președintele unei comisii clujene pentru modificări de acest gen
Adunării Generale a Baroului Cluj din februarie, s-a format o Comisie care, în urma mai multor ședințe, a conceput un Proiect de hotărâre a Adunării Generale a Avocaților din Baroul Cluj cu propuneri de modificare a legii nr.72/2016 privind sistemul de pensii ale avocaților, a legii 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat și a Statutului profesiei, care datează din 2011.
Avocatul Dan Chertes, președintele acestei comisii explică ce modificări necesită mai multă atenție, dar nu se numără printre cele votate de parlamentari.
„Proiectul de lege adoptat de Camera Deputaților nu are legătură cu propunerile ce dorim să le trimitem noi de la Cluj, prima dată la Congresul UNBR pentru a le discuta la nivel național și ulterior, în măsura în care se consideră ca sunt propuneri întemeiate, să le trimitem în Parlament pentru o inițiativă legislativă. Noi construim un proiect referitor la organizarea internă, mai alex contribuțiile la casa de pensii. De exemplu, există modificări ce țin de cotizațiile la Casa de Pensii care trebuie echilibrate, respectiv să se plătească la venitul efectiv realizat și să nu existe un plafon minim(acea taxă ce avocații o achită, indiferent dacă au clienți sau nu). De asemenea am avut în vedere modificări ce privesc acces la informații despre client nemijlocit de instanțe. Am încercat să pornim de la principii. Dacă acesta e corect, mai departe discutăm de oportunități.
Mai nou avem o lege specială ce vizează doar pensiile. Însă verificările în acest sens nu le putem face noi ci economiștii. Ca și inițiator asumat și numit sunt eu, însă a existat o comisie de 13 membrii, dintre care șase sunt consilieri în Baroul Cluj, inclusiv decanul Mircea Pop. Această comisie a fost numită anul trecut în februarie la Adunarea Generală după ce acest proiect a fost propus. În prezent, acest proiect cu propunerile respective urmează să fie trimise pe mail colegilor din Baroul Cluj, urmând ca aceștia să se pronunțe la începutul anului viitor, tot în cadrul Adunării Generale, cu privire la care dintre acestea să fie înaintate UNJR-ului” explică avocatul Dan Chertes.
