Mihai Szekely, tanarul acuzat de trafic de droguri, nici macar nu a intrat in presupusa fabrica

 Mihai Szekely, tanarul acuzat de trafic de droguri, nici macar nu a intrat in presupusa fabrica

Saptamana aceasta urmeaza un nou termen al procesului in apel in care tanarul Mihai Szekely ste acuzat de trafic de droguri. Pe fond acesta a fost condamnat la opt ani de inchisoare cu executare, in condiţiile in care se afla deja in arest de mai bine de doi ani. Gazeta de Cluj va prezinta cazul unui tanar cu situaţie materiala buna, care a cazut prada anturajului dar mai ales anumitor membrii ai criminalitaţii organizate clujene, un caz care ridica probele atat cu privire la temeinicia acuzaţii dar şi la legalitatea actelor premergatoare din faza de urmarire penala.

DIICOT Cluj a trimis in judecata mai multe persoane sub acuzaţai de trafic de droguri, dintre acastea cel mai de amploare dosar din ultimul timp fiind cel al tanarului Mihai Szekely. Acesta din urma a fost trimis in judecata şi acuzat ca a coordonat activitatea unui grup care se ocupa cu traficul de droguri legale, mai precis produsul “chill”, prinicpalul motiv pentru care el se afla in arest preventiv de mai bine de doi ani de zile fiind faptul ca a avut la dispoziţie o hala pe care DIICOT-ul a numit-o “fabrica”.
S-a predat de buna voie

Mihai George Szekely a fost arestat şi ţinut in arest pe baza pericolului impotriva actului de justiţie, mai precis s-a reţinut impotriva sa ca ar exista pericolul ca acesta sa fuga de actul de justiţie, ingreunand astfel procesul penal. DIICOT-ul a susţinut mereu faptul ca Mihai Szekely  a fost urmarit şi apoi reţinut in Bulgaria, unde s-ar fi ascuns, aratand in acest fel nevoia arestului preventiv. Cu toate aceastea, puţini sunt cei care au citit declaraţia lui Iacob Andrei, fiul şefului poliţiei din Giurgiu, care nu a fost niciodata propus ca martor sar care apare ca deosebit de importanta. Intr-o declaraţie data in faţa ofiţerului BCCO Petru Filip la data de 26 noiembrie 2010, acesta a aratat faptul ca :” In data de 25 noiembrie 2010 am fost cautat de catre organele de poliţie care au dorit sa ma audieze in legatura cu inculpatul Mihai George Szekely. Cu aceasta ocazie am aflat despre situaţia lui juridica şi am fost de acord ca in baza relaţiei de prietenie pe care o am cu aceasta sa incerc sa ma duc in Bulgaria sa-l conving, aşa am mai incercat şi in alte daţi, sa se predea organelor de poliţie”. Tot in cadrul aceleiaşi declaraţie, Andrei Iacob a aratat faptul ca “ Am reuşit acest lucru (sa-l convinga-n.r), la data de 26 noiembrie 2010, la ora 00.30. m-am intalnit cu organele de poliţie care l-au preluat pe Mihai”. Cu alte cuvinte ipoteza conform careie DIICOT l-ar fi urmarit şi reţinut pe Mihai Szekely pare a fi uşor neconvingatoare, din moment ce acesta s-a predat de bunavoie.  

“Şeful” reţelei nu vroia distribuirea “chill”-ului

Chiar daca a fost considerat şeful reţelei care producea drogul supranumit “chill”, exista declaraţii la dosar care arata faptul ca Mihai Szekely nu a dorit ca acesta sa ajunga pe piaţa, fiind doar experimental. Intr-o declaraţie data in faza de judecata la data de 4 mai 2011, dupa ce a fost condamnat cu suspendare pentru traficul de droguri, inculpatul devenit martor Ciupe Daniel arata judecatorului faptul ca el a fost cel care a vandut marfa şi ca Mihai Szekely nu a avut nimic de a face cu traficul efectiv. “Dupa februarie 2010 am mai luat de la Mihai Szekely “chill” conţinand cubstanţa JVH018 cel puţin o data. La un moment dat inculpatul mi-a sugerat sa nu o dau mai departe insa a fost alegerea mea sa o vand. In luna ianuarie a anului 2010 achiziţionasem o cantitate mai importanta din aceasta substanţa cu care iniţial n u ştiam ce sa fac, apoi m-am hotarat totuşi sa o vand” a declarat acesta judecatorilor.  

Nereguli in faza de UP

Contradicţiile urmaririi penale din dosarul tanarului Mihai Szekely nu se opresc aici. Conform spuselor mamai inculpatului, la data de 15 octombrie 2010 ofiţerul BCCO Petru Filip a contactat-o pe aceasta, Szekely Georgeta, spunandu-i ca exista un mandat de aducere pe numele fiului ei.  Dupa ce avocatul lui Mihai Szekely a facut o adresa organelor de cercetare penala in care se cerea comunicarea motivului pentru care exista un mandat de aducere, DIICOT Cluj a raspuns la data de 26 octombrie 2010 printr-un comunciat inc are se arata ca: “Va solicitam sa ne comunicaţi motivul pentru care aţi formulat in calitate de aparator ales al numitului Mihai George Szekely (persoana care la data respectiva nu avea calitatea de invinuit sau inculpat in cauza) la data de 15 octombrie 2010 conform articolului 172 din CPP, cerere de a asista la toate actele de urmarire penala efectuate in dosarul 106/D/P/2010”. Cu alte cuvinte, in comunicatul semnat de catre procurorul şef-serviciu Hrudei Mircea Lucian şi de procurorul Corina Mihaela Niţu, DIICOT neaga ca l-ar fi urmarit la acel moment pe Mihai Szekely, chiar daca ofiţerul Petru Filip a anunţat-o pe Georgeta Szekely cu totul altceva.

Fabrica nu a funcţionat niciodata

Una dintre pincipalele capete de acuzare impotriva lui Mihai Szekely a fost pe tot parcursul procesului penal faptul ca acesta ar fi deţinut o fabrica care ar fi folosit-o pentru a produce drogul “chill”. Cu toate acestea, daca ar fi sa consideram evenimentele din punct de vedere cronologic lucrurile par sa nu stea deloc aşa. Avand avansul platit in august 2010, hala din Gilau care face obiectul acuzaţiilor a fost mereu considerata ca fiind o adevarata fabrica de droguri., Cu toate acestea perceziţiile de la “locul faptei” arata ca fabrica nu a funcţionat niciodata cu adevarat. Din moment ce aparatura necesara fabricarii pastilelor a fost cumparata in aprilie 2010 şi ţinuta in chirie pana in septembrie 2010 la firma Nordic, din moment ce volumul aparaturii depasea trei metrii patraţi, ele nu au fost niciodata descarcate sau folosite. In luna 2010 octombrie 2010 aparatura in cauza  a fost confiscata de la hala din Gilau aparatura de pese 22.000 de dolari, pe care exista factura şi pentru care au fost platite taxe şi TVA. De menţionat faptul ca la confiscare nu s-au gasit substanţe ilegale, aparatele fiind sigilate, doar membrana exterioara a pastilelor care nu este ilegala. In raportul de constatare tehnico-ştiinţifica cu numarul 920176 din 13 decembrie 2010 se arata la concluzii faptul ca “ in probele prelevate in cauza privind pe numita Szekely Georgeta, nu s-a pus in evidenţa substanţe stupefiante sau psihotrope supuse controlului conform legii 143/2004” Intr-o alta expertiza, privind cenuşa rezultata in urma unui foc din apropiere, in baza careia Szekelz Georgeta a fost arestata sub acuzaţia ca ar fi distrus probe, se arata faptul ca ca cenuşa rezultata nu conţine urme sau substanţe care sa fi provenit din substanţe ilegale.

Etnobotanicele, o afacere profitabila dar la limita legii

Etnobotanicele au fost şi sunt in continuare unul dintre cele mai controversate subiecte de discuţie. Nimeni nu se indoieşte cu privire la efectul lor nociv, insa problema principala pare a fi gasirea unei metode adecvate de combatere sau limitare a raspandirii acestora. In acest sens, codul penal şi legile speciale care reglementeaza traficul şi consumul de droguri au fost completate cu substanţe noi, din randul etnobotanicelor, pentru a le putea scoate din legalitate. Daca aceasta strategie de combatetre este funţionala sau nu, ramane de vazut, un lucru este insa cert, şi anume faptul ca nimeni nu poate fi condamnat retroactiv pentru o fapta care la momentul comiterii ei nu reprezenta o infracţiune.

Cam aceasta este situaţia lui Mihai Szekely, tanarul care, dorindu-şi o afacere pe cont propriu, s-a decis sa introduca pe piaţa o substanţa etnobotanica, a cator componente nu apareau pe lista substanţelor interzise. Alaturi de Draghici Teodor,  Szekely Mihai a inceput fabricarea unei substanţe, generic denumite “chill”, pentru a o comercializa online prin intermediul firmei Sc Enteogen Srl.  Chiar in sentinţa pronunţata in cauza de catre Tribunalul Cluj, se arata faptul ca substanţele din care era compus chill-ul, mai precis JWH018, JWH073 şi JWH250, erau, pana la momentul intrarii in vigoare a Ordonanţei de Urgenţa nr.6/2010, substanţe legale şi nu erau sub control naţional, comercializarea lor fiind legala.  

Inprietenidu-se cu Teodor Draghici, un tanar care avea cunoştiinţe de biochimie, Szekely Mihai i-a propus acestuia sa il ajute la fabricarea chill-ului, oferindu.-i acestuia un salariu lunar, primele astfel de produse fiind fabricate chiar la Draghici acasa. Tot in sentinţa mai sus amintita se menţioneaza faptul ca Teodor Draghici, personaj care ulterior avea sa devina martor la dosar,  ar fi fost cel care i-a sugerat lui Szekely Mihai achiziţionarea unor echipamente şi consumabile de laborator, sticlarie, pentru a putea face faţa cererii tot mai mari pentru produs.  In acest context, şi considerand ca apartamentul lui Draghici era deja neincapator, cei doi au decis mutarea producţiei la Chendremal, localitate unde locuia bunica lui Mihai Szekely.

Taxe de protecţie şi batai ca-n filme

Dupa cum era şi de aşteptat, creşterea spectaculoasa a volumului vanzarilor şi implict a cifrei de afaceri a tinerilor a atras interesul atat al tarficanţilor de droguri mai vechi, cat şi al celor responsabili cu lupta contra drogurilor. Cum in Cluj, cele doua categorii, deşi aparent diametral opuse, se intampla ca uneori sa se confunde, ghinionul lui Mihai Szekely a inceput in momentul in care afacerea lui a aparut pe “radarul” BCCO Cluj. Bineinţeles, cum nico afacere, fie ca este legala sau la limita legii, nu poate supravieţuii fara a platii o anumita taxa de protecţie, nu a durat mult pana cand tanarul a inceput sa primeasca tot felul de ameninţari. De la Georgeta Szekely, mama acestuia, am aflat cam care era cuantumul taxei de “protecţie” percepute şi cam cine ar putea fi in spatele acesteia. Fiind vorba de mii de euro lunar, este evident faptul ca cei care urmarea obţinerea profitului de pe urma şantajului şi a intimidarii nu puteau fi decat specialişti in aceasta forma de a face bani rapid.

Mihai Szekely şi-au continuat activitatea şi dezvoltandu-şi afacerea, insa toate pana la un moment. Acel moment a venit atunci cand doi indivizi au patruns in apartamentul pe care tanarul il deţinea şi au cerut suma de 30.000 de euro, suma pe care Mihai Szekely, din diverse motive, nu o deţinea. Intrand in apartamentul acestuia din Cluj-Napoca, strada 21 Decembrie, atacatorii l-au batul cu bestialitate rupandu-i trei coaste, au distrus tot ce era in locuinţa şi l-au chiar ameninţat ca data viitoare il vor viola daca nu face rost de bani. In plus, aceştia au furat marfa şi bunurile de valoare aflate in apartament. Pe langa zilele de ingrijiri medicale necesare ca urmare a vatamarilor corporale grave primite, Mihai Szekely a cazut intr-o lunga şi severa depresie, dupa cu reiese şi din biletul de trimitere şi din alte actele medicale de la dosar.
Cat priveşte identitatea atacatorilor, nu mare ne-a fost mirarea atunci cand Georgeta Szekely, mama victimei şi cea care ulterior avea sa fie acuzata de complicitate la trafic de droguri, ne-a declarat faptul ca Teodor Draghici i-ar fi sugerat ca in spatele atacului ar fi Petru Filip, ofţer BCCO Cluj şi un alt individ mai puţin cunoscut.

 
La data de 2 februarie 2011, Mihai Szekely, mama sa şi Alba Paul Fabial erau trimişi in judecata pentru trafic de droguri de mare risc. Aceştia au fost arestaţi, şi in zadar au fost formulate cereri de inlocuire a masurii arestului preventive cu obligativitatea de a nu parasi localitatea. La data de 12 mai 2011, Tribunalul Cluj la condamnat pe Szekely George Mihai la pedeapsa de 8 ani inchisoare in regim de detenţie şi pe Szekely Georgeta, mama acestuia la pedeapsa de 3 ani inchisoare, cu suspendare sub supraveghere a executarii pedepsei, pe durata termenului de incercare, stabilit de instanţa la 7 ani. Toate acestea in contextual in care celorlalţi inculpaţi, mai “colaboranţi” in lipsa unui cuvant mai bun, fie li s-a schimbat incadrarea juridica beneficiind de prevederile articolului 16 din Legea nr 143/2000, fie au fost condamnaţi doar cu suspendare. De reţinut faptul ca produsele pentru care a fost trimis in judecata erau pe stoc inca din anul 2009, fiind gasite mucegaite, fapt menţionat şi in rechizitoriu, Mihai Szekely ne mai fiind interesat de aceasta activitate dat fiind starea lui psihica.  

 Sancţionarea traficului şi a altor operaţiuni ilicite cu substanţe aflate sub control naţional (Conform Legii 143/2000)

    Art. 2. – (1) Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea in vanzare, vanzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpararea, deţinerea ori alte operaţiuni privind circulaţia drogurilor de risc, fara drept, se pedepsesc cu inchisoare de la 3 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.

    (2) Daca faptele prevazute la alin. (1) au ca obiect droguri de mare risc, pedeapsa este inchisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.

    Art. 3. – (1) Introducerea sau scoaterea din ţara, precum şi importul ori exportul de droguri de risc, fara drept, se pedepsesc cu inchisoare de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.

    (2) Daca faptele prevazute la alin. (1) privesc droguri de mare risc, pedeapsa este inchisoarea de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi.

    Art. 4. – Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, cumpararea sau deţinerea de droguri pentru consum propriu, fara drept, se pedepseşte cu inchisoare de la 2 la 5 ani.

    Art. 5. – Punerea la dispoziţie, cu ştiinţa, cu orice titlu, a unui local, a unei locuinţe sau a oricarui alt loc amenajat, in care are acces publicul, pentru consumul ilicit de droguri ori tolerarea consumului ilicit in asemenea locuri se pedepseşte cu inchisoare de la 3 la 5 ani şi interzicerea unor drepturi.

    Art. 6. – (1) Prescrierea drogurilor de mare risc, cu intenţie, de catre medic, fara ca aceasta sa fie necesara din punct de vedere medical, se pedepseşte cu inchisoare de la 1 an la 5 ani.

    (2) Cu aceeaşi pedeapsa se sancţioneaza şi eliberarea sau obţinerea, cu intenţie, de droguri de mare risc, pe baza unei reţete medicale prescrise in condiţiile prevazute la alin. (1) sau a unei reţete medicale falsificate.

Andrei Tomoş