Milioane de euro, îngheţate de secretara judeţului

Uniunea Europeană vrea să dea bani Clujului pentru a uni terminalul cargo de la aeroportul internaţional de calea ferată. Consiliul Judeţean, însă, nu şi nu, deşi e clar că în alte judeţe se poate. În spatele acestor tergiversări s-ar afla secretara judeţului, Simona Gaci, care a emis un punct de vedere în urma căruia orice iniţiativă pentru a cheltui milioane de euro puse la dispoziţia instituţiei este blocată.

În ianuarie 2013, Comisia Europeană anunța că sprijină în România un proiect pentru crearea unei conexiuni directe între transportul aerian şi cel feroviar. Pe site-ul CE se anunța că UE va aloca un milion de euro din fondurile Programului TEN‑T mai multor studii pentru crearea unei platforme de transport intermodal pe aeroportul internațional din Cluj-Napoca, care să permită trecerea directă a operaţiunilor de transport de pasageri şi mărfuri de la transportul rutier la cel feroviar şi aerian.

În urmă cu doi ani şi jumătate, președintele Consiliului Județean Cluj de atunci, Alin Tişe, a cerut demisia ministrului Transporturilor pentru neincluderea municipiului Cluj-Napoca în rețeaua prioritară CORE a programul european de transport TEN-T. Tişe, în prezent senator de Cluj, a prezentat faptul că în martie 2012 la Bruxelles, în ședința Consiliului pentru Transport, a fost revizuită Rețeaua de transport TEN-T şi s-a stabilit includerea municipiului Târgu Mureș în CORE Network (rețeaua prioritara) a rețelei TEN-T pentru sectorul de transport rutier şi feroviar, Clujul rămânând pe dinafara.

Nici atât n-au fost în stare

Cluj-Napoca a fost inclus, până la urmă, în proiectul european pentru transport intermodal, numai pe componenta aeriană. Studiile necesare pentru acest proiect TEN-T nu s-au bucurat de sprijin la Consiliul Judeţean Cluj, deşi până în septembrie 2014 trebuie realizat primul apel către Comisia Europeană. Mai multe adrese au trecut neobservate, cu toate că acest proiect poate aduce sume semnificative de bani europeni şi legând infrastructura aeriană de cea feroviară toţi agenţii economici din Cluj au de câştigat.

Potrivit consilierului judeţean Mihai Seplecan, principalul obstacol în realizarea platformei era distanţa până la linia principală de cale ferată, situată la 4 km de aeroport. „Proiectul urma să fie finalizat până în luna noiembrie 2014. Motiv pentru care CJ Cluj a organizat licitație de oferte și a acceptat oferta asocierii formată din Airport Management & Constructions SRL, Societa per Azioni Esercizi Aeroportuari Milano, Pool Engineering şi SMA Construct în valoare de 1.575.000 euro fără TVA, stabilind termenul de finalizare a studiilor la data de 17 octombrie 2014.

În octombrie anul trecut, în cadrul celui de-al V-lea seminar de lucru din cadrul proiectului ”Studii pentru dezvoltarea infrastructurii de transport intermodal pentru pasageri şi marfă, la Aeroportul Internațional Cluj-Napoca”, reprezentantul proiectantului, Ion Obloja, a prezentat situaţia completă cu stadiul actual al avizelor din certificatul de urbanism și soluţiile tehnice necesare implementării proiectului. Însă nimeni n-a luat în calcul, ca obstacol major, lipsa de solicitudine în implementarea acestui proiect a secretarului CJ Cluj Simona Gaci. Prin adresa nr. 12884, 6448, 12905 din 05.08.2014, a susținut că asocierea în participație necesară implementării acestuia “nu este specifică bunurilor aflate în domeniul public al statului sau unităților administrativ”.

Secretarul judeţului a pus proiectul pe „hold”

Punctul său de vedere a fost infirmat prin adresa nr. 7889/13.08.2014 pe care mi-a adresat-o dl. David Ciceo, directorul general al Aeroportului Internațional Cluj în scurta perioadă a interimatului meu la președinția CJ Cluj. Astfel, compartimentul juridic al Aeroportului a descoperit că există HCJ Timiș nr. 73 din 27.05.2013 privind acordul de principiu de participare a județului Timiș în cadrul parteneriatului de proiect între CJ Timiș, Primăria municipiului Timișoara, Ministerul Transporturilor și Compania Națională de Căi Ferate pentru promovarea și implementarea a exact unui obiectiv de investiții similar denumit “Centru Intermodal Regional de Transport Marfă Timișoara”.

Adică fie în Timișoara funcționează legile altfel decât în Cluj, fie funcționarii publici din CJ Timiș sunt mai destupați la nevoile județului decât cei din CJ Cluj și pun mâna pe carte când este vorba despre interesele județului, nu se spală rapid pe mâini. În plus, chiar și Guvernul României prin ministerul Transporturilor și-a exprimat un punct de vedere favorabil încheierii de contracte de asociere în participație între autoritățile publice și CNCF CFR SA “în vederea promovării, realizării și operării fiecărui obiectiv din cadrul proiectelor de realizare a centrelor intermodale de transport”. Deci se poate.

Dar punctul de vedere nefavorabil al doamnei Simona Gaci duce la întârzierea acestei asocieri atât de necesare atragerii de fonduri europene nerambursabile pentru construirea efectivă a viitoarelor obiective prevăzute în proiectul intermodal”, explică Seplecan într-un comunicat de presă.

„E de cacao rău de tot”

Simona Gaci arată în discuţia sa cu Mariana Raţiu că modul în care au fost gândite lucrările la proiectul TEN-T este ineficient. Redăm mai jos conversaţia celor două din 6 aprilie.

„GACI SIMONA: Ca să te pun şi eu la curent cu TEN-T-ul, e de cacao rău de tot şi acolo.

RAŢIU MARIANA: Eu ce ţi-am spus?

GACI SIMONA: Se propune să se facă pentru aeroport cargo, terminal cargo aeroport în perioada 2016-2017, terminal cargo pentru CFR, în perioada 2018-2019, legătura dintre cele două 2019-2020. Când vor fi operaţionale? Eu vin cu ce? Vin în aeroport în terminal în 2017, îmi iau acela mare, dreptunghiurile alea de marfă…

RAŢIU MARIANA: Da, ştiu.

GACI SIMONA: Aduc ciuperci, căpşuni, şi unde îl pun? Ce fac cu el? Îl pun pe drum să-mi ajungă la Brăila, Bistriţa…

RAŢIU MARIANA: Nu, faci platforma unde-i cargo-ul să de încarci şi descarci.

GACI SIMONA: Da, draga mea, dar pe mine mă interesează, atunci nu mai vorbim de intermodal. Pentru că la pagina 36-37 din raport, spun ce înseamnă intermodalul. Adică interoperabilitate.

RAŢIU MARIANA: Sigur. Dacă nu sunt bani. O să ai intermodalul la finalul lui 2040. Nu contează că acela rămâne şi nu are utilitate. Trebuie făcut. Cum suma este foarte mare şi nu sunt bani, faceţi etapizat, nu contează că o faci fără creier.

GACI SIMONA: Bun, dar terminalele alea ca să fie nu trebuie făcute deodată, propuse să se facă deodată pentru că nu are rost să le faci unul in 2016-2017, f… o căruţă de bani, alealalte le faci după 2 ani…

RAŢIU MARIANA: Problema ştii care-i? Că f… o căruţă de bani în 2016, 2017, şi problema e că când le faci pe celelalte ăialalţi care-s la guvernare nu mai vor să facă şi atunci asta rămân fără obiect. Înţelegi? Aici e riscul.

GACI SIMONA: Nu am ajuns numai la pagina 36 din primul volum…

RAŢIU MARIANA: Gândeşte-te că pentru lucrarea asta care e miliarde, asta nu o faci aşa pe genunchi, hai să o facem. Tu crezi că de aia o dat 2 milioane de euro Uniunea Europeană? Comisia Europeană o dat două milioane de euro tocmai ca să iei cei mai buni specialişti, să studieze, mai ales financiar să îţi vină cu fezabilitate. Să-ţi găsească o soluţie logică, cum ai spus tu. Nu să faci acum o chestie să se deterioreze, care dacă îi lăsată singură, individual, nu-şi are utilitatea fără legătura cu celelalte. Unele trebuie făcute la pachet, ori le faci odată ori nu le faci deloc… pentru asta trebuie creier, şi şefii CFR, şi şefii consiliului judeţean, şi şefii de primării, şi şefii de la CFR, şi de la CNADR, să stea jos, să aibă o strategie.

GACI SIMONA: Nu mai vorbesc de legătura cu CNADR între aşa se va face tot aşa 2019, 2000 nu ştiu cât, deci şi acolo-i nasol de tot.”