Dorica Ghite, mama milionarului clujean Sorin Ghite, împreună cu Raluca Andreea Nicola, fiica altui milionar clujean, Valentin Nicola, și o firmă de dezvoltare imobiliară au câștigat un proces împotriva care vizează schimbarea planului urbanistic al Capitalei. Oamenii de afaceri menționați anterior dețin pe Șoseaua Berceni o suprafață de peste 7 hectare, dar nu puteau construi nimic pentru că terenul era inclus în categoria păduri.

În 2008, familiile milionarilor Sorin Ghite și Valentin Nicola, împreună cu firma ARUDI INVEST SRL, care le aparține investitorilor imobiliari Dumitrescu Gabriel Ionuț și  Marchievici Dan Gabriel, au cumpărat de la fabrica de conserve Can Pack România un teren cu o suprafață de aproape 8 hectare (77.583,6 mp). La data respectivă, prețul tranzacției a fost de 6.919.820,25 euro. La vânzare, cei de la Can Pack România au scos un certificat urbanistic în care se arăta că proprietarul poate construi imobile cu un regim de înălțime de 14 etaje.

În 2016, când au scos un alt certificat urbanistic, clujenii au constat că Primăria București a schimbat regimul de încadrare al terenului. Dacă la data achiziției se puteau construi blocuri cu 14 etaje, după 2016, cu ocazia schimbării Planului Urbanistic al General al Municipiului București, regimul de încadrare s-a schimbat în ”păduri și plantații forestiere” iar regimul de înălțime a fost redus drastic la 4 etaje.

Acest lucru a fost făcut în pofida faptului că în zona respectivă nu există nicio pădure, ci doar platforme industriale.

Așa că, pentru a scoate bani de pe urma investiției făcute în 2008, clujenii au deschis un proces împotriva administrației Capitalei.

Dorica Ghite, mama milionarului clujean Sorin Ghite, împreună cu Raluca Nicola Tomoioagă și firma Arudi Invest, în calitate de proprietari ai terenului, au cerut anularea parțială a PUG-ului Bucureștiului pe motiv că, prin schimbarea regimului terenului lor s-a făcut un abuz asupra dreptului de proprietate.

Au menționat că terenul pe care îl dețin nu a fost declarat ca spațiu de utilitate publică, nu a fost afectat vreunei lucrări de interes public, național sau local, menită să protejeze mediul ori să mărească spațiul verde al orașului, în fapt nu au fost întreprinse măsuri în vederea transformării acestei arii într-o zonă verde.

Mai mult, potrivit Planului Urbanistic Zonal al Sectorului 4, zona în care se află terenul respectiv, are la bază planșe topografice aprobate prin care este prevăzută crearea a două drumuri principale cu trotuare de câte 3 metri, două intersecții mari pentru fluidizarea traficului și o stație nouă de metrou și un sens giratoriu pentru fluidizarea traficului.

”Este în totală contradicție cu PUG 2000 care a inclus întreaga zonă, deci și terenul lor în zona V7 — păduri și plantații forestiere, fiind absolut logic că în pădure nu au ce căuta fabrici, construcții stații de metrou, drumuri, intersecții, sensuri giratorii și orice caz nu poate fi trafic rutier”, arată clujenii în cererea de chemare în judecată.

Ei au câștigat definitiv procesul împotriva Primăriei Municipiului București la începutul acestei luni.

O parte din banii de pe urma amenzilor Codec s-au dus în afaceri imobiliare

Oamenii de afaceri Sorin Ghite și Valentin Nicola se numără printre fondatorii Băncii Transilvania și Astral Telecom, prima companie de televiziune prin cablu din Cluj Napoca.

Valentin Nicola a făcut parte dintre acționarii companiei Astral. Societatea înființată la începutul anilor 90 a înglobat mai multe rețele de cablu TV din țară, iar în 2005 a fost cumpărată de UPC cu aproximativ 350 de milioane de euro.

O afacere imobiliară extrem de profitabilă a fost cea prin care Nicola a pus mâna pe fostul sediu al OJT din Cluj-Napoca, situat vizavi de Primărie, pe stradă Moților, nr. 1. Această clădire a fost cumpărată de Sorin Ghite, Valentin Nicola și alți oameni de afaceri.

În 2002, sub administrația Funar, Consiliul Local Cluj a aprobat, prin hotărârea nr. 158, concesionarea prin încredințare directă a 140 de metri pătrați pe stradă Moților nr. 1A, în favoarea lui Sorin Voicu Ghite și soția să, Aurora Huza, Olimpiu Valentin Nicola și soția, Felicia Nicola, Lucian Tîra și soția, Sorina Dana Tîra. Valoarea stabilită pentru concesionarea terenului, care era, de fapt, trotuarul din față clădirii, a fost de 2 milioane de lei vechi/mp. Pe baza acestui contract, proprietarii au făcut o extindere a spațiului comercial existent, pe care l-au reamenajat și l-au scos pe piață imobiliară. 

Nicola a făcut parte și din afacerea IMO Finance, însă cel mai mare business a fost cel al radarelor fixe Codec. La începutul anului 2007, SC Codec a încheiat un protocol de colaborare cu IPJ Cluj şi Consiliul Judeţean Cluj pentru instalarea mai multor radare fixe în mai multe localităţi din judeţ. După un an de la încheierea actului, CJ Cluj a decis să se retragă din asociere, întrucât mai multe primării au fost amendate pentru nerespectarea legii achiziţiilor publice. Acţionarii SC Codec şi SC Codec Spat au fost Dan Pop Baldi, care a deţinut 3,95% din acţiunile SC Astral Telecom, Urasi Bela, care a făcut parte din acţionariatul Astral cu 3,95% şi Valentin Nicola, membru fondator al Astralului. Radarele celor de la SC Codec au ajuns şi în judeţele Vîlcea, Alba, Bihor, Bacău, Sibiu, Satu Mare şi Sălaj.

Din 2007 până în aprilie 2009, radarele tip Codec au dat amenzi de peste trei milioane de euro vitezomanilor care au trecut prin judeţul Cluj. Cea mai mare parte a acestor bani a ajuns în conturile firmelor Codec şi Codec SPAT, care au instalat şi întreţinut camerele fixe pe drumurile din judeţ. Profitul făcut de acţionarii celor două firme este uriaş, chiar şi după plata costurilor de întreţinere ale aparatelor şi printare sau expediere a amenzilor. Spre exemplu, de pe urma celor cinci comune (Tureni, Căpuşu Mare, Izvorul Crişului, Poieni, Sănduleşti), acţionarii Codec au câştigat în doi ani peste 2,1 milioane de euro.

De asemenea, Nicola și Ghite mai sunt parteneri de afaceri cu Daniel Dulău, patronul afacerii SORA din centrul orașului. Cei trei au investit în mall-ul din Târgu Mureș. Investiția, în valoare de aproximativ 15 milioane de euro, trebuia să fie prima dintr-un șir mai lung de astfel de centre ce vizau orașele-reședință de județ din România, dar s-a oprit din cauza crizei. Ulterior mall-ul a intrat în insolvență.

Afaceri cu ”mama FNI”

Valentin Nicola, împreună cu partenerii lui constanți de afaceri, au făcut un business și cu Ioana Maria Vlas, găsită vinovată pentru prăbușirea FNI. În cadrul fondului de investiții Quantum Invest se regăseau ca asociaţi Pop Baldi, Nicola Olimpiu, Urasi Bella, Sorin Voicu Ghite, Meciu Eugeniu şi Ioana Maria Vlas. Administratorii firmei erau Meciu Eugeniu, Sorin Voicu Ghite şi Ioana Maria Vlas, care deţinea 50% din firmă. Quantum Invest SRL din Cluj era specializată în administrarea fondurilor, având ca obiect de activitate “activităţi ale companiilor de management”. În baza obiectului de activitate, Quantum SRL a administrat după 1996, şi falimentat, un fond de investiţii mai puţin cunoscut, Investor. Conform bilanţurilor depuse, în anul 1996 firma a avut o pierdere de 13 milioane de lei, în 1997 de 50 de milioane de lei, iar în 1998 de 185 de milioane de lei. Quantum Invest a mai funcţionat până în 2004, an după care societatea a fost radiată.

O afacere de 35 milioane dolari

Gabriel Marchievici, unul dintre acționarii firmei Arudi Invest, este co-fondator al companiei de consultanţă imobiliară Eurisko Consulting. El a pus bazele firmei în 1997 alături de Adrian Căpraru, Ionuţ Dumitrescu şi Dan Vasilache. Brokerul a fost vândut în 2008 grupului american CBRE, pentru 35 milioane de dolari.

Înainte de tranzacția cu CBRE, proprietarii Eurisko erau, Ionut Dumitrescu (14,5%), Dan Gabriel Marchievici (14,5%) și firma Fastahead, înregistrată în Cipru, care deținea 71% din afacere.

Marchievici este partener cu Ionuț Dumitrescu și în Element Invest, cu 25% şi va investi în parteneriat cu Dedeman în dezvoltarea unui proiect imobiliar – construirea a trei depozite cu destinație logistică ce urmează a fi închiriate. Proiectul urmează a fi realizat în două faze, fiecare dezvoltată pe câte o societate de proiect.

”Dispune anularea parţială a HCG MB nr.269/2000 privind PUG şi RLU, precum şi a tuturor hotărârilor subsecvente emise de acelaşi pârât pentru prelungirea succesivă şi şi modificarea HCGMB nr.269/2000, în ceea ce priveşte încadrarea imobilului situat în Bucureşti Şos. Berceni nr.1+6H-106R, secotr 4, în suprafaţă totală de 77583,6 mp. În prezent păduri şi plantaţii forestiere. Dispune anularea parţială a hotărârii Consiliului General al Mun.Bucureşti nr.443/26.07.2018 de aprobare a PUZ Zona de Sus a sectorului 4 Bucureşti, în ceea ce priveşte încadrarea imobilului situat în Bucureşti, Şos. Berceni nr.106H – 106 R, sector 4 în suprafaţă totală de 77583,6 mp. În zona V7 – păduri şi plantaţii forestiere. Obligă pârâtul Consiliul General al Mun.Bucureşti să emită o hotărâre prin care să încadreze urbanistic terenul situat în Bucureşti, Şos. Berceni, nr.106H-106R, sector 4 , în suprafaţă totală de 77.583,6 mp. În zona M3 – subzona mixtă cu clădiri, având regim de construire continuu sau discontinuu şi înălţimi maxime de P+4 niveluri”,

arată soluția pe scurt a instanței.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here