CJ Cluj a anunțat că va prelua spitalul Polaris, o afacere a familiei Socea, pentru tratamentul bolnavilor de coronavirus. Este prima autoritate din România care preia un spital privat pentru tratamentul acestei epidemii.
”La acest spital vor putea fi primiți 180 de pacienți care vor beneficia de condiții optime pentru tratarea COVID-19. Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, a declarat că „preluarea spitalului este o premieră la nivel național, acesta beneficiind de condiții superioare de izolare și tratament.”
Spitalul este situat în Suceagu, comuna Baciu, în imediata apropiere a municipiului Cluj-Napoca.
Consiliul Județean Cluj nu face niciun pas înapoi de la lupta cu pandemia COVID-19 și își pune la dispoziție toate resursele”, arată comunicatul de presă făcut de CJ Cluj.
Pe lângă tratamentul bolnavilor de coronavirus, cei de la Polaris vor beneficia de o serie de deconturi babane din partea statului!
Alegerea CJ Cluj pentru acest spital privat vine în contextul în care firma care administrează Centrul Polaris nu are o situație financiară prea bună.
Societatea POLARIS MEDICAL CLINICA DE TRATAMENT SI RECUPERARE SA a fost deschisă în 2014, fiind administrată de Tudor și Ioan Socea împreună cu Delia Mera, care are și calitatea de acționar minoritar. Pachetul majoritar de acțiuni este controlat de SINERGY CAPITAL SA, o firmă la care acționari sunt Tudor și Ioan Socea.
Afacerea nu merge prea bine
Cea mai mare cifră de afaceri a firmei Polaris Medical a fost înregistrată în 2018 și a fost de 19,3 milioane de lei. Însă pierderea declarată a fost de 5,7 milioane de lei, datoriile de 25,2 milioane de lei și un deficit al capitalurilor proprii de peste 23 de milioane de lei.
Situația este similară și în anii precedenți: societatea nu a înregistrat niciun profit de la înființare și până acum, datoriile au crescut constant la fel ca și deficitul capitalurilor proprii.
De altfel, nici firma care controlează pachetul majoritar de acțiuni, SINERGY CAPITAL SA, nu o duce prea bine: a declarat cifre de afaceri zero, pierderi constante, datorii de zeci de milioane de lei și niciun angajat.
Unul nu știe nimic, altul și mai puțin
Contactată de reporterul Gazeta de Cluj pentru a oferi mai multe detalii despre preluarea spitalului, doctorul Delia Mera spune că nu știe nimic.
”Nu știu nimic despre această preluare. Este interesant că aflu înainte de la presă, decât de la autorități. Au fost ceva discuții acum ceva timp, dar nu s-a concretizat nimic. Nu am semnat niciun acord, nimic!”, declară doctorul Mera.
Valentin Jucan, purtătorul de cuvânt al CJ Cluj spune că preluarea spitalului se va face, indiferent dacă administratorul și acționarul Polaris nu știe nimic.
”Nu știe dânsa! Discuțiile s-au purtat la nivelul prefectului și se va întâmpla! Se va prelua spitalul.
Toate spitalele au fost analizate și sunt în circuitul de tratament, dar acesta este în afara orașului este mai ferit. Plus că există și dotări care pot fi extrem de utile pentru tratarea persoanelor bolnave de coronavirus”, declară purtătorul de cuvânt al CJ Cluj.
Însă, Spitalul Polaris este unul de recuperare, pentru alcoolici, dependenți de droguri, nutriție, etc. Astfel că el nu este dotat cu aparatura necesară pentru tratarea coronavirusului.
Pus în fața acestei informații, purtătorul de cuvânt al administrației județene spune că, de fapt, aparatura se va aduce acolo.
”Acolo vor fi duse toate echipamentele necesare. Nu luăm de-a gata! Ceea ce va hotărî Centrul pentru Situații de Urgență și DSP Cluj se va implementa! Care va fi regimul, personalul medical, etc, nu luăm așa de-a gata!”, mai completează Valentin Jucan.
Polonezii familiei Socea
Investițiile familiei Socea sunt făcute în domeniul energiei, medical, al procesării de valori, etc. Este constantă relația de afaceri pe care ei o au cu polonezii. Spre exemplu, Ioan Socea a făcut parte din afacerea Energobit până în 2014 când a demisionat din funcția de director, însă fiul lui Alexandru face parte din conducerea acestei companii. În 2012, o mare parte din acțiunile Energobit au ajuns în patrimoniul holdingului polonez Innova Capital, pentru ca acum, pachetul majoritar să fie deținut de off-shore-ul cipriot ENERGOBIT HOLDING LTD. De asemenea, și Cashnet SA a fost deținut, inițial de compania poloneză Konsalnet Holding.
Plan de investiții de peste 20 de milioane de euro
Alexandru Socea, fondator al spitalului de recuperare medicală Polaris Medical deschis în august 2015 lângă Cluj Napoca, declara după inaugurarea acestui proiect medical că există un plan de investiţii de peste 20 de milioane de euro pentru dezvoltare în următorii cinci ani. Potrivit datelor de la Ministerul Finanțelor aferente anului 2015, SC POLARIS MEDICAL CLINICA DE TRATAMENT SI RECUPERARE SA merge pe o pierdere de 6,3 milioane de lei.
Au falimentat o firmă de procesat bani
Acţionarii Centrului Medical Polaris din localitatea clujeană Suceagu sunt implicaţi în falimentarea unei firme de procesat bani, SC Cashnet SA din Bucureşti, care a acumulat în câţiva ani datorii de aproape 60 de milioane de lei. Avocatul care se ocupă de procedura de faliment, Codruţa Ţico, spune că principala cauza a falimentului o reprezintă creşterea succesivă a salariului minim pe economie şi întreţinerea maşinilor firmei care transporta banii băncilor din România.
Centrul medical clujean Polaris este deţinut de acţionarii MERA STANCA DELIA, SOCEA TUDOR ALEXANDRU (acţionari minoritari) şi de off-shore-ul cipriot Radovan Limited, care deţine pachetul majoritar de acţiuni. Trebuie menţionat că familia Socea nu este străină de acest off-shore pentru că, potrivit unei menţiuni care apare în Monitorul Oficial din 2014, Ioan Socea, tatăl lui Alexandru Socea, era reprezentantul off-shore-ului Radovan: ”RADOVAN Limited cu sediul în Themistokli Dervi, 3, Julia House, 1066, Nicosia, Cipru, înregistrata la Departamentul de înregistrare a societăţilor Nicosia sub nr. HE 299187, în calitate de acţionar deţinând un număr de 1.429.530 acţiuni, reprezentând 49% din capitalul social, reprezentata prin dl Ioan Socea (…)”.
Alexandru Socea şi off-shore-ul cipriot menţionat anterior sunt acţionarii firmei Cashnet SA, care până de curând era una dintre cele mai importante firme de procesat banii care sunt tranzacţionaţi, în cea mai mare parte, în cadrul băncilor comerciale. Practic, începând din 2010, firma Cashnet a început să acumuleze datorii, începând cu aproximativ un milion de lei, ajungând, progresiv să înregistreze pierderi de 15,7 milioane de lei în 2015. În doar cinci ani de zile, firma a înregistrat datorii de aproape 60 de milioane de lei!
Cu câteva zile înainte de Crăciunul din 2016, firma a depus la Tribunalul Bucureşti o cerere de intrare în faliment, care a fost acceptată la începutul acestui an. În mod atipic, de falimentul firmei care se judecă la Bucureşti nu se ocupă un practician local, ci unul din Cluj Napoca, Codruţa Ţico, care este şi avocat.
Contactată de reporterii Gazetei de Cluj, ea a spus că falimentul firmei Cashnet se datorează, în principiu, modificărilor salariale care au ”suferit” creşteri succesive, de la an la an, şi, în acelaşi timp, imposibilitatea renegocierii tarifelor pe care firma le percepea clienţilor, în principal băncilor.
”Datoriile sunt făcute către ei înşişi pentru că pe parcursul anilor au fost nişte costuri. Noi încă nu am întocmit raportul de cauze, însă o să observaţi că deşi a crescut cifra de afaceri, cresc cheltuielile. Un factor extrem de important a fost următorul: creşterea de câteva ori a salariului minim pe economie de câteva ori în ultimii ani, fără ca aceste tarife, percepute clienţilor, adică de bănci în primul rând, să fie modificate. Din analiza preliminară, ajungerea societăţii în această situaţie cam acestui fapt s-ar datora. Şapte centre de procesare, şapte centre de lucru, s-au plătit mereu ore suplimentare, asta însemna bani mulţi. Partea de procesare era pe profit. Oricum firma era de mult în imposibilitate de plată pentru a acoperi cheltuielile lunare”, explică Ţico.
Chiar dacă la nivelul anului 2013, reprezentanţii firmei spuneau că sunt în expansiune, în anul respectiv pierderile erau de peste 10 milioane de lei!
”S-au încheiat mai multe contracte. Iar faptul că ai pierdere nu influenţează cifra de afaceri. S-a angajat mai mult personal. Când plătesc un salariu de 700 de lei plus alte sporuri, câtă vreme eu achit aceste cheltuieli în mod crescător de la un an la altul, fără să pot modifica tarifele, finalul nu poate fi decât unul singur! Şi eu la rândul meu mai am de primit nişte informaţii, aşa că atât vă pot spune. Au fost costuri cu întreţinerea autovehiculelor, service-ul, etc.”, mai adaugă avocatul clujean care se ocupă de falimentul SC Cashnet.
Bogaţi de datornici
Cu o zi înainte de a fi depusă cererea de intrare în faliment, în cadrul firmei Cashnet s-au luat o serie de decizii vizavi de împrumuturi de milioane de euro.
”În cadrul şedinţei, acţionarii au hotărât în unanimitate următoarele: 1) Majorarea capitalului social al societăţii prin conversia creanţei deţinute de Radovan Limited, rezultată din contractul de împrumut în acţiuni şi prime de emisiune, astfel: -prin conversia sumei de 10 lei din valoarea totală a împrumutului de 8.502.174 lei, deţinută de Radovan Limited împotriva societăţii, în capital social; -restul sumei de 8.502.164 lei va reprezenta prima de emisiune. Creanţa este certă şi lichidă, respectiv suma de 8.502.174, ea rezultând din: -contractul de împrumut din data de 02.11.2015, în valoare totală de 1.415.000 euro (un milion patru sute cincisprezece mii de euro); -actul adiţional nr. 1 la contractul de împrumut din 02.11.2015, semnat în data de 01.01.2016, în valoare totală de 1.910.000 euro (un milion nouă sute zece mii de euro); -acord din data de 10.11.2016; -creanţa este exigibilă deoarece termenul de rambursare 10.11.2016 s-a împlinit, conform acordului din data de 10.11.2016. 2) Majorarea capitalului social al societăţii prin conversia creanţei deţinute de Socea Tudor Alexandru rezultată din contractul de împrumut în acţiuni şi prime de emisiune, astfel: -prin conversia sumei de 10 lei din valoarea totală a împrumutului de 5.430.708 lei, deţinuta de Socea Tudor Alexandru împotriva societăţii, în capital social; -restul sumei de 5.430.698 lei va reprezenta prima de emisiune. Creanţa este certă şi lichidă respectiv suma de lei ea rezultând din: -contractul de împrumut din data de 01.07.2016, în valoare totală de 1.895.000 euro (un milion opt sute nouăzeci şi cinci de mii de euro); -acordul din data de 15.11.2016, în valoare totală de 1.220.000 euro (un milion două sute douăzeci de mii de euro). Creanţa este exigibilă deoarece termenul de rambursare 15.11.2016 a sumei de 1.220.000 euro, s-a împlinit, conform alin. 3 din acordul din 15.11.2016. Pentru realizarea majorării de capital, se vor emite două acţiuni cu o valoare nominală de 10 lei, însumând o valoare totală de 20 lei pentru un preţ de emisiune de 13.932.882 lei, după cum urmează: -suma de 20 lei, reprezintă valoarea totală a acţiunilor emise ca urmare a majorării de capital social; -suma de 13.932.862 lei, reprezintă prima de emisiune a acţiunilor. După majorare, capitalul social total al Societăţii însumează 29.204.120 RON, din care 30.230 RON, 4.546.569,52 PLN (zloţi) şi 5.541.552,61 EUR, divizat în 2.920.412 acţiuni cu o valoare nominală de 10 RON fiecare. Acţiunile vor fi nominative în forma dematerializată. Capitalul social este subscris şi achitat în întregime de către acţionari, după cum urmează: -Socea Tudor Alexandru deţine 3.001 acţiuni în valoare de 10 lei fiecare, în total 30.010 de lei, reprezentând 0,10% din cota de participare la profit şi pierderi; -Radovan Limited deţine 2.917.411 acţiuni cu o valoare nominală de 10 RON fiecare şi o valoare totală de 29.174.110 RON, din care 220 RON, 4.546.569,52 PLN (zloţi) şi 5.541.552,61 EUR, reprezentând 99,9% din cota de participare la profit şi pierderi”, arată datele care au fost publicate în Monitorul Oficial.
