Milionarul Ciupe Liviu, martor de onoare în procesul comisarului şef Mureşan Alexandru

Procesul comisarului şef Mureşan Alexandru se apropie de sfârşit, ultimii trei martori ai procesului urmând să fie citaţi la următorul termen. Ultima şedinţă a procesului l-a avut ca  martor pe Liviu Ciupe, preşedintele campioanei la volei masculin Remat Zalău şi coproprietarul grupului Rematinvest şi vicepreşedinte al PDL Zalău, care s-a dovedit a fi fost partener de afaceri al familiei Mureşan. Pe ultima sută de metri, comisarul încearcă să nu rateze împăcarea cu BRD, deoarece acest fapt ar putea face diferenţa între condamnarea cu suspendare sau cu executare.

Ultima şedinţă a procesului în care este judecat comisarul şef Mureşan Alexandru, fost adjunct al IPJ Cluj, l-a adus în faţa instanţei pe Liviu Ciupe, om de afaceri din Top 500 miliardari din România. Mărturia s-a a relevat faptul că, cu câţiva ani în urmă, Liviu Ciupe şi Mureşan Alexandru au fost parteneri la cumpărarea unui teren situat pe strada Irimia Grigorescu din Cluj-Napoca, în valoare de un milion de euro. Cota de participare a fost de 70% pentru Liviu Ciupe şi 30% pentru Alexandru Mureşan. De asemenea, Ciupe a împrumutat o sumă semnificativă de bani Melindei Mureşan, soţia comisarului, bani despre care spune că i-au fost restituiţi, în totalitate, la termenul stabilit.

Depeşă de împăcare

Conform ART. 244 alin.3 al Noului cod de procedură Penală în cazul infracţiunii de înşelăciune, împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală. Aceasta ar însemna, pentru comisarul Mureşan, că dacă se împacă cu banca va scăpa de învinuirea de înşelăciune, ceea ce ar însemna, dacă va fi condamnat, o pedeapsă mai uşoară. În acest sens, comisarul, prin reprezentantul său legal, a înaintat deja către bancă o adresă ce priveşte împăcarea cu BRD, a cărei copie a fost depusă, la ultimul termen al procesului, la dosar.

La termenele anterioare, reprezentantul BRD preciza că o împăcare este posibilă doar dacă clientul lor va înainta o adresă scrisă în care să arate că își recunoaște vina față de ei în ceea ce privește acuzația de falsificare a adeverinței de salariu și dacă se angajează să își plătească datoriile față de bancă. Adresa respectivă urma să fie înaintată nu filialei clujene a BRD, ci diviziei centrale a acesteia. Relativ la acestea, comisarul șef Mureșan Alexandru arăta că nu a comis nicio înșelăciune sau o altă infracțiune în raport cu BRD, dar având în vedere că a beneficiat de un credit care a fost acoperit în proporție de 75% prin vânzarea unor proprietăți imobiliare, el este dispus să încheie litigiul cu banca prin împăcare.

Una dintre acuzaţiile din rechizitoriul de trimitere în judecată este că Alexandru Mureșan a prezentat la BRD o adeverință de salariu care atesta faptul că ar avea un venit e 8.875 de lei, când în realitate câștiga numai 4.875 de lei. În acest fel, în 2008, Alexandru Mureşan a obținut un credit de peste 200.000 de euro de la BRD, cu care ulterior a cumpărat un teren în Cluj-Napoca pe care a construit o casă. La scurt timp el a mai încheiat cu BRD un contract de credit pentru  încă 48.500 de euro.

Comisarul clujean a negat tot timpul faptul că și-a falsificat adeverința de salariu din dosarul de acuzare, eliberată de IPJ Cluj, spunând că este vorba despre un act falsificat de angajaţii BRD. La dosar există o expertiză care probează faptul că nu el este persoana care a modificat adeverință. Deși a recunoscut că a ridicat personal o  adeverinţă de la IPJ Cluj şi a predat-o la BRD, expertiza grafologică de la dosar confirmă faptul că nu Mureşan a falsificat adeverinţa. Explicația pentru care angajații BRD ar fi dublat veniturile de pe cele două adeverințe ar fi fost faptul că primeau un comision pentru creditele acordate. Procuratura a decis că angajaţii BRD nu se fac vinovaţi nici ei de falsificarea adeverinţelor, aşa încât, până în acest moment nu se cunoaşte vinovatul.

Împăcarea părţilor conform NCCP

Conform ART. 244 alin.3 al Noului cod de procedură Penală în cazul infracţiunii de înşelăciune, împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală. Ea constă în înţelegerea făcută între persoana vătămată sau reprezentantul acesteia sau făptuitor pentru a pune capăt conflictului determinat de săvârşirea infracţiunii şi de a renunţa la realizarea procesului penal. Ea este materializată într-un act procedural (declaraţie, proces-verbal când are loc în faţa organelor de urmărire penală şi încheiere când se produce în faţa instanţei de judecată). Sub acest aspect procesual penal, împăcarea are drept consecinţă încetarea urmăririi penale, în faza urmăririi penale sau încetarea procesului penal, în faza judecăţii. Cererea de împăcare a părţilor va cuprinde date cu privire la părţi (parte vătămată, învinuit) obiectul, motivele în fapt şi drept ale cererii, menţiunea expresă că părţile s-au împăcat, data depunerii şi semnătura.

Liviu Ciupe, partenerul de afaceri al comisarului Mureşan

Timp de câțiva ani, Liviu Ciupe s-a regăsit în Top 500 al celor mai bogaţi oameni din România, el fiind preşedintele campioanei la volei masculin Remat Zalău şi coproprietarul grupului Rematinvest, cunoscut prin activităţile de reciclare a materialelor refolosibile. Compania a fost înfiinţată în anul 2003, ca societate cu răspundere limitată, cu capital româno-german. Partenerul societăţii din Cluj este firma germană Scholz AG, unul din cei mai mari reciclatori de fier vechi din Europa. Nemţii sunt coproprietarii şi ai unui alt grup important din România, cu activităţi similare, Remat Holding (Scholz AG deţine 50 %, iar Mihai Sofian cealaltă jumătate), cu afaceri de 170 de milioane de euro şi un profit net de 7 milioane de euro, anul trecut.

Compania lui Liviu Ciupe este unul dintre cei mai mari procesatori de materiale reciclabile din România. Grupul Rematinvest include societăţi de reciclare a materialelor refolosibile, la care Rematinvest este acţionar majoritar, direct sau indirect: Rematinvest, Remat Alba, Bihor, Bistriţa, Satu Mare, Remat Sălaj, Scholz Recycling şi Recomet. Rematinvest colectează de la populaţie şi de la firme hârtie, cartoane, PET-uri, plastic şi metal.