„Mincinosii” vor la Cotroceni

Săptămâna trecută a început una dintre cele mai importante campanii electorale post-decembriste pentru alegerile prezidenţiale, deoarece preşedintele care va fi ales va trebui să „îndrume” România către zona Schengen, să facă posibilă adoptarea monedei euro în 2014 şi să continue reformele impuse de Uniunea Europeană. De asemenea, o misiune dificilă pe care o va întâmpina viitorul preşedinte este găsirea unei soluţii pentru ieşirea României din criza economică şi găsirea unei variante pentru ieşirea din criza politică. Traian Băsescu, Crin Antonescu, Mircea Geoană şi Sorin Oprescu sunt principalii candidaţi în cursa pentru fotoliul prezidenţial şi fiecare dintre ei s-a „înarmat” cu măsuri pentru ieşirea din criză, dar şi pentru a păstra „tradiţia”, fiecare are în „rucsac”şi o sumedenie de „minciuni electorale”. Candidaţii sunt, la fel ca la toate alegerile de până acum, mai interesaţi să îşi transmită mesajul presărat cu „jocuri electorale”, decât să înţeleagă nevoile cetăţenilor şi să încerce să găsească cea mai bună soluţie pentru România. Campania pentru alegerile prezidenţiale se desfăşoară în perioada 23 octombrie – 22 noiembrie, însă ea se va prelungi în cazul în care nici un candidat nu va obţine 50+1 % din voturile electoratului.

Geoană, în topul „mincinoşilor”

Mircea Geoană, candidatul la preşedinţie din partea Partidului Social Democrat, este unul dintre fruntaşii la capitolul „minciunele electorale”: le-a promis tinerilor care se întorc în ţară 25.000 de euro, le-a promis celor care au credite că pot să îşi suspende debitul timp de un an şi mai promite retragere impozitului forfetar. Chiar dacă impozitul forfetar a fost una dintre măsurile susţinute şi de către PSD pentru a strânge bani la bugetul de stat, odată cu ieşirea PSD de la guvernare, Geoană „o dă cotită”. Geoană acuză, în cadrul campaniei electorale măsura introdusă chiar de partidul său. „ Primul pas pe care trebuie să îl facem pe drumul către un nou model economic românesc este să ieşim din criză. În mai puţin de un an de zile, mai bine de 300.000 de firme au fost nevoite să îşi reducă activitatea, iar zeci de mii de oameni şi-au pierdut locurile de muncă”, explică Mircea Geoană pe site-ul său personal. Una dintre propunerile care sunt greu de realizat, dar pe care social-democratul o susţine este ca românii să-şi poată amâna plata creditelor la bănci pe o perioada de un an. Astfel, statul român va trebui să garanteze creditele pentru cei care nu au posibilitatea să îşi plătească datoriile către bănci pe o perioadă de 12 luni. Geoană susţine că statul poate pune la dispoziţie un miliard de euro pentru a pune în practică, anul viitor, acest proiect. “Dorim o decalare a ratelor către bancă cu 12 luni pentru cei care au probleme. Nu îi iertăm de acele rate, dar statul poate garanta aceşti bani. Putem să ne permitem să punem un miliard de euro “la bătaie”. Asta ar însemna circa 100.000 de persoane”, a declarat Mircea Geoana. Geoană face aceste declaraţii fiind la curent cu faptul că statul nu poate interveni în mod direct într-un contract, încheiat legal între două părţi, în acest caz o bancă şi un debitor. O altă promisiune cu iz de “minciunică” este cea referitoare la acordarea a 25.000 de euro pentru tinerii care se reîntorc în mediul rural. Mai mult, Geoană s-a lăudat că deja o serie de tineri au obţinut aceşti bani, cu ajutorul său. Minciuna este cu atât mai “gogonată” cu cât banii cu pricina sunt obţinuţi din fonduri europene, “tinerii” fiind nevoiţi să redacteze un proiect în aceste sens, iar Geoană nu a avut nici un fel de amestec în toată această “afacere”. 

Băsescu vrea mai puţină agricultură

Traian Băsescu acuză guvernarea PNL că nu a reuşit să implementeze o conducere eficientă a instituţiilor şi că acestea nu pot să-şi gestioeze singure probleme. Actualul preşedinte acuză, de fapt ultimii săi cinci ani de guvernare şi, implicit şi reformele instituite de PDL, în perioada în care acesta a fost la guvernare. De asemenea, actualul preşedinte acuză  “Nu avem suficientă democraţie şi nici suficientă eficienţă. Lipsesc instituţiile care să administreze eficient problemele comune. Avem o incapacitate cronică de a gestiona procese ample de reformă. Pe de altă parte, reformele trebuie să aibă rezultate mai clare, iar cetăţeanul trebuie să beneficieze de acestea”, arată Băsescu pe site-ul său. O altă misiune a actualului preşedinte care pare greu de realizat este scăderea populaţiei care lucrează în agricultură. Astfel, Băsescu încearcă să reducă ponderea populaţiei care practică agricultura de la 30% la zece procente. “Principala rezervă de eficienţă a României se află în agricultură. Avem condiţii naturale excelente pentru agricultură. Dar, aici, în agricultură, muncesc încă prea mulţi oameni – aproape 30% din populaţia ocupată a ţării – iar randamentele la hectar şi productivitatea muncii sunt prea mici. România are, deci, nevoie de politici coerente de reducere accelerată a populaţiei ocupate în agricultură. Consider că este posibil ca în 10-15 ani să mai avem în agricultură doar cel mult de 8-10% din populaţia ocupată! Atingerea acestui obiectiv presupune modificarea în mod fundamental a conţinutului muncii din agricultură – pe baza introducerii de noi tehnologii – precum şi a diversifica, în mod semnificativ, activităţile din zonele rurale în scopul de a absorbi pe plan local mâna de lucru ce va pleca din agricultură ca urmare a creşterii productivităţii muncii în acest sector. În consecinţă, este nevoie de un efort uriaş, inclusiv bugetar, în domeniul educaţiei – în special în învăţămîntul pre-universitar – precum şi în cel al creării de locuri de muncă în noi întreprinderi mici şi mijlocii, înfiinţate în mediul rural şi cu preponderenţă în sectorul industriei alimentare şi al agroturismului”, arată Băsescu pe site-ul său.

Antonescu vrea alt acord cu FMI

Crin Antonescu, candidatul PNL la fotoliul prezidenţial, consideră că acordul cu Fondul Monetar Internaţional este unul greşi. Asta chiar dacă Antonescu este conştient, că în momentul de faţă singura şansă pentru ca România să nu intre în faliment de ţară este chiar acel împrumut. “PNL s-a opus acordului cu FMI, dar, spre deosebire de preşedintele Băsescu, este mult mai conştient de angajamentele instituţionale. Dacă în acel accord se poate renegocia ceva în favoarea statului, atunci ar trebui renegociat. Acest lucru este cert, chiar dacă este o altă discuţie. Până una alta, politicienii ar trebui să nu mai plângă în fraze demagogice pe umărul ţării, invocând periclitatea siguranţei naţionale – să înţeleg că trebuie să ne pregătim pentru invocarea stării de urgenţa sau a celei de asediu sau, de ce nu, a celei de mobilizare? Repet: România are nevoie de un guvern susţinut de o largă majoritate. Un guvern condus de un premier independent. Şi un guvern care să dea drumul rapid la măsuri de ieşire din criză, de ajutorare a celor afectaţi de criză, de creare de locuri de muncă de relansare a creşterii economice”, explică Antonescu pe blogul său.

Oprescu, ba nu candidează, ba da

Sorin Oprescu, primarul general al Bucureştiului şi candidat independent în cursa prezidenţială, şi-a început campania printr-o minciună: el a susţinut în decembrie 2008 când a ajuns primar al Capitalei că nu va lăsa primăria pentru preşedenţie. “Nu candidez în 2009. Eu îmi doresc să nu îi supăr pe bucureşteni şi vreau să rămân primar al Capitalei. Aceasta este hotărârea pe care am luat-o mai demult”, a declarat în decembrie 2008 Sorin Oprescu. De asemenea, primarul general al Capitalei blochează principalele proiecte din Primăria municipiului Bucureşti pentru că este în concediu pe perioada campaniei. Astfel, Oprescu  a trimis o notă internă către directorii executivi din administraţia publică a Capitalei, prin care cere ca în cele aproximativ două luni de campanie electorală, toate informaţiile şi documentele solicitate de către Consiliul General al municipiului Bucureşti vor fi oferite numai după informarea prealabilă a primarului general, activitatea din instituţie fiind astfel blocată, întrucât edilul se află în concediu de o lună pentru campania prezidenţială.

Tiberiu Hrihorciuc