Minele din Romania, resursa de boli

Zonele miniere din România au un efect devastator asupra sănătăţii
 populaţiilor din zonă. Se cunoaste faptul ca in zonele miniere exista
efecte adverse asupra starii de sanatate a populatiei. Care sunt
soluţiile şi cum ar trebui să fie abordata aceasta problema in zonele
miniere, inclusiv la noi în România, explică specialistul Eugen Gurzău.

 "Cea mai importantă problemă din zonele miniere, din perspectiva stării
de sănătate, este reprezentata de riscurile asociate expunerii grupurilor
populationale la poluantii prezenti in factorii de mediu. Riscurile de
sănătate in zonele miniere reprezintă o problemă majoră chiar daca
abordarea acesteia la noi in tara nu a fost considerata o prioritate
absoluta. Stim cu totii ca in zonele miniere s-au elaborat foarte multe
studii, studii care au fost elaborate de specialisti de marca în domeniul
mediului. Din pacate foarte multe dintre aceste studii nu au cuprins o
evaluare a starii de sanatate care sa se apropie cel putin de nivelul de
complexitate a evaluarii de mediu. Trebuie sa luam în considerare că
zonele minere au probleme de sănătate care se datorează in special
poluării istorice. Mineritul care s-a desfasurat pana prin anii 80
(incluzand unele activitati miniere de secole, vezi Rosia Montana, Baia
Mare, multe altele) era un minerit "mai putin prietenos cu factorii de
mediu" in sensul in care poluanti foarte toxici cum ar fi: cadmiu,
arseniu, mercur, etc. au ajuns sa contamineze factorii de mediu (ape de
suprafata si profunzime, sol, vegetatie, etc.) de pe zone largi din
vecinatatea acestor exploatari. Asa spre exemplu, daca ne uitam la
evaluarile efectuate de specialisti de mediu in zona Rosia Montana,
observam ca intalnim  izvoare, chiar fântâni care sunt folosite în scop
potabil şi care au concentratii foarte crescute de arsen si cadmiu. Ca o
consecinta a poluarii masive a factorilor de mediu in aceste zone
miniere, asa cum este si cazul Rosiei Montane, e firesc ca starea de
sănătate a populaţiei din zona sa fie afectata. In fapt, starea de
sanatate a grupurilor populationale din zonele miniere este afectata ca
urmare, pe de o parte, a expunerii anterioare la locul de munca (mai
putin recente datorita in general sistarii activitatilor miniere), iar pe
de alta parte datorita expunerii comunitare, cu alte cuvinte datorita
contactului oamenilor cu poluantii prezenti in factori de mediu (multi
dintre acestia cu remanenta mare si emitere continua, cum ar fi cadmiul,
arsenul si multe altele).", îşi începe povestea Eugen Gurzău, directorul
stiintific al EHC.

Experienţa Copşa Mică
"Copşa Mică are o fabrica de metalurgie neferoasa închisă, dar poluarea
încă există. Acelaşi lucru il intalnim  şi la Roşia Montană, cu deosebirea
ca zona in care s-au desfasurat activitatile miniere si impactul asupra
factorilor de mediu este mult mai mare, iar in acelasi timp continua
poluarea cu substante periculoase (metale grele si altele) a factorilor de
mediu din zona (in special a apelor de suprafata si profunzime). Noi am
evaluat starea de sănătate a populatiei din zona Rosiei Montane. In ce a
constat aceasta evaluare? Prin crearea unei baze de date care a luat in
calcul aspectul variatiei spatiale si temporale a afectiunilor din zona
Rosiei Montane. Aceasta baza de date a cuprins toate informatiile
existente in registrele tuturor medicilor de familie din zona investigata.
Dupa cunostintele mele nu mai avem o evaluare similara ca si complexitate
la noi in tara, si nu cunosc multe asemenea evaluari la nivel
international, pentru un astfel de obiectiv minier. Cu alte cuvinte, am
inregistrat fiecare afectiune/boala şi am corelat-o cu adresa de domiciliu
a persoanei in cauza. Am luat toate datele medicale de la instituţiile din
zonă şi am pus toate afecţiunile cronice într-o bază de date, le-am
spaţializat. Efectul a fost că am văzut cum se distribuie bolile la nivel
de localitate.  Când ai o investiţie nouă trebuie să vezi care este starea
de sănătate în zonă şi ce face acea companie pentru starea de sănătate a
populatiei din zona. Boli severe, cum ar fi cele cardiovasculare cronice,
respiratoriii cronice si altele inregistreaza frecvente mult mai crescute
in Roşia Montană şi Bucium comparativ cu cele peste 10 localitati
investigate din zona. De fapt, nu e nici o surpriză, ceea ce am arătat noi
a fost de fapt ceea ce au raportat medicii din zonă, atata doar ca noi am
realizat un sistem geografic informational care sa arate cum sunt
distribuite frecventele bolilor cronice intr-o zona mai larga din
vecinatatea Rosiei Montane. Am gasit ceea ce ar fi fost curios să nu
găsim. În concluzie in zonele mai poluate avem cele mai frecvente boli
severe comparativ cu zonele mai putin poluate din arealul investigat. Cele
doua zone cu frecvente crescute ale unor afectiuni severe importante sunt
reprezentate de localitatea Bucium si Rosia Montana. In fapt si studiile
de mediu efectuate in zona au aratat contaminarea mai importanta a
factorilor de mediu cu diferite substante periculoase, pentru cele doua
localitati mentionate anterior ", consideră Gurzău.

 Două soluţii
 "La Roşia Montană există două soluţii: una radicală şi care are un anumit
impact, din
multe puncte de vedere asupra oamenilor si anume mutarea acestora, iar
alta o investiţie extrem de substantiala (consider eu, poate ma insel, nu
e domeniul meu de expertiza), dar categoric o investitie care “să cureţe
toată zona” de poluantii prezenti in factorii de mediu in concentratii
extrem de ridicate. In acelasi timp, trebuie sa nu uitam faptul ca in
cazul exploatarilor miniere, cum este si exemplul Rosiei Montane, vorbim
de contaminare importanta cu metale (cadmiu, arsen), dar si alte substante
periculoase, a factorilor de mediu ceea ce face sa privim cu multa atentie
posibiliatea desfasurarii unor activitati agricole in zona. Cum poţi să
faci agricultură într-o zonă poluată cu substanbte extrem de toxice care
in final vor ajunge in organismul uman si vor determina dezvoltarea unor
efecte adverse asupra starii de sanatate a populatiei? Legat de aceasta
investitie din Rosia Montana, investitie care se reglementeaza inca din
anul 2006, intrebarea mea este: daca cei care sustin, sau cei care se
opun, proiectului au facut ceva pentru inbunatatirea starii de sanatate a
populatiei din aceasta zona, care asa cum vedem este mult mai deficitara
decat in imprejurimi? Si asa cum mentionam anterior, acest lucru nici
macar nu este surprinzator deoarece vorbim de o zona poluata istoric si in
plus supusa in continuare poluarii datorita lipsei unor masuri tehnice de
interventie (vezi apele acide de mina). Altfel spus, chiar dacă nu începe
proiectul, trebuie făcut ceva pentru imbunatatirea starii de sănătate a
populaţiei din aceasta localitate. Eu nu sunt nici pro nici contra
proiectului minier. Din punctul meu de vedere, ceea ce este important,
este diminuarea expunerii populatiei din zona la poluantii istorici
stoparea continuarii poluarii (vezi apele acide de mina) si imbunatatirea
starii de sănătate a populatiei. Munca mea este dedicata acestui
deziderat. Starea de sănătate a oamenilor se agravează într-o zonă poluată
semnificativ, comparativ cu cei care trăiesc într-o zonă curată. Atâta
timp cât nu se iau măsuri de diminuare a expunerii la substanţe
periculoase din factorii de mediu, starea de sănătate va continua să fie
afectată inclusiv prin apariţia unor boli severe, asa cum este cazul Rosia
Montana. Faptul că practici activităţi agricole,că tu creşti animale care
în final ajung în organismul uman atunci cand toate acestea se desfasoara
intr-o zona cu poluare importanta nu faci altceva decat sa cresti
expunerea umana si riscurile asupra starii de sanatate asociate acesteia,
ceea ce evident conduce la situatia pe care o avem astazi la Rosia
Montana: frecvente mai mari pentru afectiuni severe, comparativ cu zone
mai putin poluate. Si atunci trebuie din nou să ne gândim la cele două
alternative pe care le-am mentionat anterior. Poţi face turism intr-o zona
poluata istoric? Da, daca aceasta zona se “curata”, conchide Eugen Gurzău"

 Cine este Eugen Gurzău?
 -medic primar, doctor în ştiinţe medicale
-membru titular în Academia de Ştiinţe Medicale
– a luat medalia de aur de la Ministerul Educatiei pentru cel mai bun
articol international in anul 2009
– a facut parte din echipa din Arizona care a descoperit în 1999 cel mai
toxic metabolit al arseniului în urina oamenilor
– preşedintele pentru Europa de Est si Centrala (include si Germania) a
Asociaţiei Internaţionale pentru Epidiomologie Mediului ISEE – primul din
Romania
-perceptor pentru masteranzi de la Şcoala de Sănătate Publică a
Universităţii Yale