Ministerul Culturii doreşte să salveze Muzeul Farmaciei din Cluj

Ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, consideră că Ministerul pe care îl conduce trebuie să se implice cât mai repede în salvarea Muzeului Farmaciei din Cluj, prin cumpărarea Casei Hintz.

”Vom face demersuri pentru achizitionarea întregii clădiri de patrimoniu care găzduieşte muzeul, Ministerul trebuie să aibă drept de preemţiune. E foarte bine că moştenitorii sunt dispuşi să vândă statului român această casă. Sper că vor fi prinşi bani în buget pentru acest scop”, a declarat Vlad Alexandrescu în direct la Radio România Cultural (în 30 noiembrie). Ministrul a răspuns în acest fel la o întrebare punctuală a realizatorilor emisiunii.

El a mai precizat că în România există aproape o sută de muzee care şi-au pierdut sediile în ultimii ani,  din diverse motive, dar nu toate sunt sub patronajul Ministerului Culturii.

Clădirea Muzeului Farmaciei  a fost retrocedată, după ani de procese, către moştenitorii familiei Hintz. Oficiali de la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (MNIT), de care aparţine Muzeul Farmaciei prin administrare, au precizat, în acest context, că au mari speranţe că de la Ministerul Culturii va veni salvarea Muzeului.

În 1573, Clujul avea prima farmacie

În Casa Hintz, sau Casa Mauksch-Hintz, a fost deschisă prima farmacie din Cluj, în 1573. Clădirea este monument istoric si architectural  şi se află  pe strada Regele Ferdinand nr. 1, colţ cu Piata Unirii.

Casa şi farmacia au intrat în posesia familiei Hintz în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, şi a fost folosită de membrii familiei până în 1948, când a fost naţionalizată. În ultimele decenii,, clădirea a adăpostit Colectia de Istorie a Farmaciei a Muzeului National de Istorie a Transilvaniei.. Între primii chiriasi s-a numarat farmacistul Tobias Mauksch, originar din Ungaria, care era si demnitar al Bisericii Evanghelice – Luterane, de peste drum.

Cronologia arată astfel:

• 1573 – Farmacie de stat. Se deschide în clădirea pe care o vedem şi azi prima farmacie a Clujului
• 1752 – Farmacia devine privată, este închiriată farmaciştilor particulari, primul fiind Tobias Mauksch.
• 1863 – Familia Hintz. Farmacia intră în proprietatea familiei Hintz, prin moştenire de la familia Slaby
• 1949 – Plăcintăria comunistă. Spaţiul este naţionalizat. Prin grija statului comunist, în această clădire istorică începe să funcţioneze o plăcintărie.
• 1954 – Muzeul. Profesorul Valeriu Bologa convinge nomenclatura că tradiţia merită păstrată, iar spaţiul devine muzeu al farmaciei.
• 2008 – 2011 – Retrocedarea. Instanţele din România decid că foştii proprietari au dreptul să primească înapoi clădirea. Muzeul ar putea fi evacuat, dacă autorităţile nu găsesc o soluţie cât mai repede

Clădire de patrimoniu recent retrocedată

Clădirea datează de la începutul secolului al XVI- lea – în acea perioadă, vechile ziduri ale oraşului au fost înlocuite cu cele medievale, iar pe latura nordică a Pieţei Centrale s-au ridicat noi case. A doua etapă de construcţie este cea din perioada barocă, atunci când clădirea a fost în posesia familiei Mauksch. În 1766 casa va fi renovată: sut realizate picturile murale din Officina şi stucaturile, iar faţada principală se remodelează. O fotografie de la 1868 înfăţişează casa ca având, la parter, striuri decorative, în timp ce etajul era decorat cu pilaştri. Geamurile au chenare ornamentale şi panouri semicirculare, cu decor în relief, se mai arată pe site-ul Muzeului.

O nouă imagine, de la 1904, arată modificări suplimentare: panourile de deasupra golurilor au fost refăcute cu noi chenare de tencuială, închise în segment de cerc şi decorate cu console aparente, în formă de volută (ornament în formă de spirală).

În 1950, o încăpere a fost smulsă din trupul casei pentru a deveni pasajul pietonal existent astăzi- în acest fel s-a creat gangul cunoscut astăzi clujenilor. Tot acum se fac şi alte modificări: clădirea va avea o faţadă mai simplă, fără elemente de decor.

Colecţia de istorie a farmaciei, unică în România

Expoziţia de istorie a farmaciei din  în Casa Hintz a fost amenajată în anul 1954 de profesorul  Valeriu Bologa, care era atunci şeful Catedrei de Istoria Medicinei şi Farmaciei. O contribuţie determinantă în alcătuirea sortarea,  aranjarea şi expunerea în muzeu a avut-o şi profesorul dr.Izsak Samuel, laureat al Premiului de Stat. Profesorul Bologa a convins nomenclatura comunistă că un muzeu ar fi cea mai potrivită destinaţie pentru clădirea care fusese naţionalizată şi transformată mai apoi în plăcintărie.

Muzeul Farmaciei are la bază o colecţie de obiecte de patrimoniu de origine transilvăneană, colectate de profesorul universitar clujean Iulius Orient (sau Gyula Orient, în funcţie de surse; 1869 -1940). Colecţia fusese expusă în 1904 într-o sală a Muzeului Ardelean, care a primit-o ca donaţie. Practic, în 1954, colecţia unică de obiecte a lui profesorului Orient este găzduită de Casa Hintz. De-a lungul timpului, colecţia originală a fost îmbogăţită cu multe alte obiecte de patrimoniu primite prin donaţii.

Petiţie pentru salvarea Muzeului şi a Colecţiei de istorie a farmaciei

Clădirea, evaluată la aproximativ doua milioane de euro, a fost retrocedată către moştenitorii familiei Hintz. Potrivit oficialilor Muzeului National de Istorie a Transilvaniei, proprietarii clădirii au început lucrarile de reparaţii la cererea Primăriei Municipiului Cluj-Napoca.

Cum Muzeul Farmaciei este în pericol să fie evacuat, oficialii Muzeului National de Istorie a Transilvaniei au iniţiat o  petiţie adresata atât Ministerului Culturii, cât şi Primăriei şi Consiliului Local Cluj-Napoca:

”Facem un nou apel şi pe această cale către toţi cei care cunosc situaţia Colecţiei de Istorie a Farmaciei din Cluj şi anume către Ministerul Culturii, autorităţile judeţene şi locale, cât şi către cei care nu cunosc situaţia, dar ne pot sprijini pentru a salva cât mai este timp acest muzeu aparte, unde, din 1573, a funcţionat neîntrerupt o farmacie. Facem apel în mod special către cei cărora le pasă şi nu le este totuna că mai dispare un muzeu din patrimoniul naţional.

Vă cerem să ne sprijiniţi pentru ca autorităţile locale să prioritizeze negocierile cu cei care au revendicat şi câştigat în instanţă această clădire monument şi să ne susţineţi în demersul nostru de salvare a acesteia şi a Colecţiei de Istorie a Farmaciei (clădire de patrimoniu de secolul al XVI-lea). Din păcate, dreptul de preemţiune, pe care Primăria Cluj-Napoca şi-l exercită în prezent pentru achiziţionarea parţială a clădirii, expiră la sfârşitul anului. Mai mult, neofertarea întregului spaţiu îngreunează negocierile, iar noi am ajuns să fim presaţi cu evacuarea iminentă.

Acestea sunt motivele pentru care recurgem şi la această formă de susţinere, după zecile de memorii trimise de când ne confruntăm cu situaţia respectivă”.

Clădirea care găzduieşte Muzeul Farmaciei a fost obiectul unui şir lung de procese între familia moştenitoare Hintz şi MNIT. Spaţiul trebuie eliberat deoarece proprietarii sunt hotărâţi să vândă întreg imobilul. La o recentă şedinţă a Consiliului Local Cluj, Muzeului Farmaciei s-a dat în folosinţă un spaţiu pe strada Eroilor în care să mute temporar colecţia de istorie a farmaciei, dacă va fi nevoie.

Sperăm ca până la sfârşitul anului să avem o rezolvare a situaţiei Muzeului Farmaciei, este concluzia optimistă, de parcurs, a muzeografilor clujeni şi a semnatarilor petiţiei, până acum peste o mie cinci sute de semnături.

Carmen Ionescu