Ministerul de Interne are un proiect de reorganizare a Direcţiei Generale Anticorupţie într-un serviciu de interceptare a transmisiilor de date (telefonie, mail, etc.). Proiectul este propus de ministrul de Interne Carmen Dan, fost senator PSD. La Cluj va fi unul dintre centrele operaţionale ale acestui nou serviciu. Instituţia va fi una politizată pentru că directorul general al instituţiei va răspunde în faţa Ministrului de Interne numit politic.
Ministrul de Interne Carmen Dan are un proiect de reformare a Direcţiei Generale Anticorupţie.
Potrivit proiectului vor exista trei centre operaţionale, la Iaşi, Timişoara şi Cluj Napoca. Potrivit articolului 49 din acest proiect, ”Direcţia anchete este condusă de un director ajutat de un director adjunct, se subordonează nemijlocit unui director general adjunct anume desemnat de directorul general şi are în compunere Serviciul anchete, Serviciul transcrieri operative, Serviciul de interceptare a comunicaţiilor, Serviciul operaţii, Centrul operaţional 1 – Iaşi, Centrul Operaţional 2 – Timişoara şi Centrul operaţional 3 – Cluj-Napoca. (2) Direcţia anchete are ca obiective organizarea şi desfăşurarea activităţilor de cercetare penală, punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică pentru interceptarea comunicaţiilor, de redare a convorbirilor interceptate, supravegherea operativă, prinderea în flagrant şi testarea integrităţii profesionale la nivelul personalului MAI.”, se arată în documentul prin care este prezentat proiectul de reorganizare al DGA.
Centrul de la Cluj Napoca va fi organizat la nivel de serviciu, va fi condus de şefi de serviciu, care se subordonează conducerii Direcţiei anchete şi îşi desfăşoară activitatea în sprijinul structurilor subordonate arondate pe domeniile de activitate: supraveghere operativă, testarea integrităţii, flagrant şi tehnic, precum şi pentru desfăşurarea de activităţi de descoperire şi combatere a faptelor de corupţie care derivă din calitatea de ofiţer al poliţiei judiciare.
Instituţia va fi una politizată pentru că directorul general al instituţiei va răspunde necondiţionat în faţa Ministrului de Interne, persoană numită politic.
Servicii şi direcţii de interceptare care vor răspunde politic
În cadrul noii structuri vor funcţiona Direcţia investigaţii, care are ca obiective organizarea şi desfăşurarea activităţilor investigative la nivelul direcţiei generale, a celor de analiză a informaţiilor şi de suport tehnico-operativ în vederea punerii în executare a măsurilor de supraveghere tehnică, pentru descoperirea, documentarea şi combaterea faptelor de corupţie săvârşite de personalul MAI.
Serviciul analiza informaţiilor, care constituie şi gestionează baza de date privind faptele de corupţie comise de personalul MAI.
Serviciul tehnic este condus de şeful de serviciu, se subordonează conducerii Direcţiei investigaţii şi are în componenţă Biroul instalare mijloace tehnice speciale şi Biroul disimulare şi înregistrări ambientale. Cele două birouri desfăşoară activităţi de suport tehnico-operativ în vederea punerii în executare a măsurilor de supraveghere tehnică, constând în accesul la un sistem informatic, precum şi de supraveghere video, audio, prin fotografiere şi / sau de localizare sau urmărire prin mijloace tehnice, dispuse prin mandat de supraveghere tehnică / ordonanţă.
Serviciul de interceptare a comunicaţiilor desfăşoară activităţi de punere în executare a măsurii de supraveghere tehnică constând în interceptarea comunicaţiilor ori a oricărui alt tip de comunicare la distanţă, dispusă prin mandat de supraveghere tehnică / ordonanţă, la solicitarea structurilor de parchet şi obţine datele de trafic şi de localizare prelucrate de către furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice ori furnizorii de comunicaţii electronice destinate publicului în condiţiile legii.
Sute de mii de români sunt ascultaţi
Perioada de consultare publică pentru acest proiect de reorganizare a expirat în cursul acestei luni, astfel că sunt cele mai mari şanse ca el să intre în dezbateri şi să fie adoptat.
Între 2010 şi 2015, instanţele din România au aprobat peste 100.000 de mandate de interceptare telefonică, potrivit datelor obţinute de profesorul de drept Radu Chiriţă de la instanţe. Numărul persoanelor ascultate este aproape triplu estimează el. „De regulă, pe o cerere figurează mai multe persoane, rar se întâmplă să fie doar unul singur vizat de o cerere şi estimez că, în medie, e vorba de minim 3 persoane pe cerere, ceea ce înseamnă că în ăştia 4 ani şi ceva bunicuţa a ascultat, cu acte în regulă, vreo 300.000 de oameni”, a explicat Chiriţă. Până anul trecut la decizia CCR care a tăiat din competenţa SRI în domeniu, în 10 ani de zile, potrivit rapoartelor de activitate, Serviciul a pus în executare peste 250.000 de acte de autorizare pentru interceptarea comunicaţiilor, numărul acestora crescând de la un an la altul, ajungând în 2014 să fie de 11 ori mai mare decât în 2005.
în perioada 2010-2015, s-a cerut în instanţă autorizarea interceptării telefoanelor de 109.946 ori, iar dintre aceste solicitări au fost aprobate un număr de 102.729 cereri. Rata de admitere este foarte ridicată, în general apropiindu-se de 100%, indiferent de numărul solicitărilor.
„Faptul că se solicită e una, faptul că se încuviinţează de instanţe pe bandă rulantă este inacceptabil pentru că indică faptul că judecătorii şi-au uitat prima lor misiune într-un stat de drept, şi anume că trebuie să ne protejeze drepturile. În procedura de interceptare judecătorul a fost pus ca să preîntâmpine abuzul în ascultarea telefoanelor, or ei nu par să îşi facă treaba. E un stat poliţienesc. Statul poliţienesc e cel în care lipseşte controlul judecătoresc, or la noi, teoretic îl avem, dar practic e ca şi cum nu ar fi, pentru că dacă orice se cere se admite pe bandă rulantă e ca şi când nu am avea control judecătoresc şi ajung autorităţile să asculte pe cine vor”, a precizat Chiriţă
Interceptări pe bandă rulantă
„Sunt peste 4.000 de cereri încuviinţate de ÎCCJ care are competenţă să încuviinţeze cereri de ascultare a telefoanelor unei mici categorii de persoane, cum sunt parlamentari, miniştri, judecători de la ÎCCJ, judecători de la CCR, procurori de la Parchetul General. În total, dacă socotim aceste persoane, numărul lor nu depăşeşte 2.000. Asta înseamnă că fiecare a fost ascultat, ceea ce este inacceptabil”, a mai spus Radu Chiriţă. Potrivit rapoartelor prezentate Parlamentului, din 2005 până în 2014, Serviciul Român de informaţii a pus în aplicare 250.454 de mandate de interceptare a comunicaţiilor (telefoane, e-mail, etc). Numărul acestora a crescut de peste 11 ori în acest interval, ajungând de la 3.849, în 2005, la 44.759, în 2014. Victoria Stoiciu, reprezentant Friedrich-Ebert-Stiftung (FES) în România, a declarat că, din datele puse la dispoziţie, se arată că în 2015 au fost date în România de 16 ori mai multe mandate de interceptare pe siguranţa naţională decât în SUA, iar SRI a cerut practic de 16 ori mai multe mandate decât FBI.
România pierde bani la CEDO pe ascultările ilegale
Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) a dat un nou verdict împotriva României în problema interceptărilor ilegale. Un fost angajat SRI şi un jurnalist vor primi împreună aproape 28.000 de euro pentru încălcări ale drepturilor stipulate de Convenţie de care se face vinovat statul român.
Astfel, fostul căpitan SRI Constantin Bucur va primi despăgubiri de 20.000 de euro, după ce a fost condamnat pentru că a făcut publice interceptări SRI ale unor convorbiri telefonice, în timp ce jurnalistul Mircea Toma, care a fost interceptat, va primi 7.800 de euro, potrivit unei decizii CEDO.
În 1996, un ofiţer SRI, Constantin Bucur, a dat publicităţii casete cu înregistrări ilegale ale jurnalistului Mircea Toma şi ale fiicei sale, minoră la vremea respectivă. Bucur este acuzat că a sustras documente secrete din instituţie, dar opinia publică a fost scandalizată de practicile principalului serviciu secret, practici care nu s-au schimbat nici în ziua de azi. În 1998, Bucur este condamnat la 2 ani închisoare cu suspendare. În 2002, Mircea Toma, pentru că a fost interceptat ilegal, şi Constantin Bucur, care a considerat că nu a avut parte de un proces echitabil, au făcut plângere la CEDO. După un proces care a durat mai bine de 10 ani, decizia CEDO a dat o decizie în favoarea românilor reprezentaţi de Monica Macovei şi Dan Mihai.
Trebuie sa dam ascultare … politicii partidului.