Ministerul de Interne va beneficia de o lege care va permite Jandarmeriei, Poliției de Frontieră, Oficiului pentru Imigrări și IGSU să aibă acces la bazele de date care conțin orice filmare și fotografie din spațiul public. Astfel, angajații acestor instituții vor avea acces la acest tip de date, nelimitat și necondiționat. Problema este că nu va fi nici măcar de avizul unui judecător pentru acest lucru, ci doar de o prezumție care în lege este tradusă prin „verosimil pentru a bănui” că o persoană urmează să se săvârșească o ilegalitate. Practic, este o lege ”Big Brother”.
Proiectul legislativ Big Brother pentru MAI (PLX 776/2023) a fost inițiat de liberalii Gabriel Andronache (liderul grupului parlamentar al PNL de la Camera Deputaților), Ioan Bălan, Lucian Bode, Adrian Cozma, Ioan Cupta, Laurențiu Leoreanu, Sorin Dan Moldovan, Florin Claudiu Roman, Robert Sighiartău, Costel Șoptică, Nelu Tătaru și Cristina Trăilă.
El va fi aprobat tacit de Camera Deputaților și va merge la promulgare.
Textul prevede mai multe puncte prin care Poliția de Frontieră, Jandarmeria, Inspectoratul General pentru Imigrări sau chiar IGSU pot folosi orice mijloace tehnice din dotare pentru a filma, fotografia sau înregistra în spațiul public, fără consimțământul persoanelor vizate. Singura condiție fiind aceea să existe ”motive verosimile pentru a bănui că, în acel loc, ar urma să se săvârșească o infracțiune sau orice încălcare a legii”.
În plus, Serviciile de informații poți accesa datele cu caracter personal colectate de MAI, în baza unui „document de cooperare/ colaborare încheiat cu Poliția de Frontieră”.
În expunerea de motive care încearcă să justifice acest demers legislativ, se arată că proiectul „vizează adaptarea activităților desfășurate de structurile Ministerului Afacerilor Interne la legislația specifică protecției datelor cu caracter personal”. „Dreptul de acces al structurilor Aparatului Central al MAI cu competențe în gestionarea situațiilor speciale și de criză din domeniul ordinii publice și al situațiilor de urgență de a accesa, în mod direct și gratuit, în timp real, imaginile video surprinse de camerele de monitorizare, prin camerele de supraveghere a spațiilor publice și aparținând instituțiilor publice, precum și persoanelor juridice de drept public sau privat, este la acest moment o necessitate”, se arată în documentul citat.
Mai mult, inițiatorii sunt de părere că „este necesară lărgirea spectrului de informații prelucrate, cu referire la datele cu caracter personal prelucrate și evidențele păstrate la nivelul Poliției de Frontieră, în scopul îndeplinirii atribuțiilor date în competență
De asemenea, Jandarmeria Română urmează să fie autorizată să „fixeze cu mijloacele foto – audio – video sau prin alte mijloace tehnice din dotare, momente operative cu privire la activitățile desfășurate în locuri publice, fără consimțământul persoanelor vizate, în cazul în care există motive verosimile pentru a bănui că în aceste locuri publice ar putea fi tulburată ordinea și siguranța publică sau ar putea fi comise infracțiuni sau alte fapte ilegale”.
Jandarmii și pompierii pot face supravegheri
În expunerea de motive se afirmă că „este necesar ca polițiștii de la Imigrări să poată efectua prelucrarea datelor cu caracter personal prin mijloace foto – audio – video, în spații publice, fără consimțământul persoanelor vizate, atunci când există motive verosimile pentru a bănui că ar putea fi comise infracțiuni, fapte ilegale ori tulburarea ordinii și siguranței publice”.
Propunerea legislativă va da posibilitatea delegării către ministrul Afacerilor Interne reglementarea prin ordin „a regulilor privind păstrarea, actualizarea și utilizarea bazelor de date aferente Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, Inspectoratului General al Jandarmeriei Române și Inspectoratului General pentru Imigrări”, pe de o parte, „a procedurii de desemnare a personalului autorizat să acceseze imaginile video surprinse de sistemele de supraveghere a spațiilor publice, precum și normele tehnice și organizatorice de securitate adoptate pentru protejarea drepturilor fundamentale și intereselor persoanelor vizate”, precum și „a normelor organizatorice și tehnice în care să se realizeze și să se stocheze înregistrările realizate prin mijloace foto – audio – video sau alte mijloace din dotare, precum și limitările de utilizare a acestora de către IGPR, IGPF, IGJR și IGI, dar și măsurile pentru protejarea imaginilor și datelor cu caracter personal colectate prin intermediul acestora”, pe de altă parte.
De asemenea,Poliția de Frontieră este autorizată să acceseze, în mod direct și gratuit, sistemele de supraveghere a spațiilor publice ce sunt instalate în scopul prevenirii criminalității, pazei bunurilor și protecției persoanelor sau supravegherii traficului rutier și care aparțin organelor administrației publice centrale și locale cu excepția serviciilor secrete, atunci când există motive verosimile pentru a bănui că imaginile și înregistrările servesc la identificarea: „persoanelor care pregătesc, săvârșesc sau au săvârșit infracțiuni”; „persoanelor care au fost prezente la locul săvârșirii unei infracțiuni ori au cunoștință despre faptă, autor sau despre bunurile având legătură cu fapta”; „persoanelor date în urmărire sau căutate potrivit legii” și „bunurilor supuse confiscării, interzise la deținere”.
Singurul aviz negativ la acest proiect legislativ a venit din partea Comisiei pentru Drepturile Omului.
Astfel de protocoale au mai existat, în trecut, între SRI și DNA, ICCJ, ANAF, unele dintre acestea fiind declarate neconstituționale.
Hibele acestei legi, identificate de Consiliul Legislativ, nu se opresc aici. Se mai arată că „legea mai este susceptibilă de a afecta dreptul la proprietate privată, în ceea ce privește exercitarea prerogativei autorizării Ministerului Afacerilor Interne de a utiliza camerele de supraveghere aparținând persoanelor juridice de drept public sau privat”.
La CCR zace o lege Big Brother mult mai controversată
La Curtea Constituțională a României stă la sertar o lege mult mai controversată decât cea inițiată de grupul de liberali. Este vorba despre Legea Securității cibernetice, potrivit căreia instituțiile pot să verifice sistemele informatice (desktop, laptop, etc) ale oricărui cetățean român. Potrivit acestei legi, orice persoană din România, fizică sau juridică, care utilizează rețele sau sisteme informatice, trebuie să raporteze în cadrul Platformei Naționale de raportare a Incidentelor de Securitate Cibernetică incidentele cibernetice.
Cu alte cuvinte, cine observă că un atac cibernetic asupra computerului sau a rețelei din care face parte sau pe care o gestionează trebuie să facă această reclamație, în caz contrar ar putea fi pasibil de amendă. Ulterior, dacă se consideră necesar, utilizatorul trebuie să predea sistemul informatic (laptopul, computerul, telefonul sau accesul la rețea) specialiștilor acreditați în cadrul acestei platforme care vor verifica ”atacul cibernetic”. Aceasta este doar o prevedere din noua lege privind securitatea și apărarea cibernetică a României, inițiată de Guvernul Ciucă și adoptată de Parlament în nici o săptămână, la finalul anului trecut.
Actul normativ vizează că toate serviciile de informații, inclusiv SPP, au dreptul să ceară și să primească de la furnizorii de servicii tehnice de securitate date și informații despre clienții acestora.
Legea a fost inițiată de către Guvernul României, și la finalul anului trecut a fost votat fără nicio opoziție de Parlament, însă nu a putut fi încă promulgată, deoarece atât Avocatul Poporului, cât și grupul parlamentar al USR au atacat-o la CCR.
