Ministerul Educaţiei îşi bate joc de doctoranzi

Doctoratul, acea călătorie academică presărată cu provocări și realizări, ar trebui să reprezinte un proces profund şi riguros de cercetare. Cu toate acestea, după ce că România se află pe ultimele locuri în Europa și chiar în lume cu privire la procentul din PIB și din cheltuielile publice care sunt folosite pentru educație şi cercetare, Ministerul Educației îşi bate joc de doctoranzi. Într-un gest de dispreț față de adevărata valoare a cercetării științifice, ministerul a aprobat tacit, pe repede înainte, un Ordin privind modificarea și completarea Regulamentului – cadru privind studiile universitare de doctorat, aprobat prin Ordinul nr. 3.020/2024. Conform noilor reguli, teza va trebui să intre în transparență publică pe o perioadă de 90 de zile, fapt care reduce mult din timpul efectiv de elaborare a tezei. Comparativ cu perioada anterioară de 30 de zile de consultare publică, această schimbare este o lovitură directă la adresa doctoranzilor, care sunt nevoiți să facă față unei presiuni suplimentare care nu doar că le reduce șansa de a-și finaliza lucrarea într-un ritm optim, dar pune și sub semnul întrebării integritatea acestui proces esențial pentru dezvoltarea cercetării şi a domeniului academic.

Legea e schimbată şi aplicată după ureche

În România, stagiul doctoral se desfășura pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea prelungirii studiilor încă 4 ani de la finalizarea acestuia, aşa-numita perioadă de graţie. Însă,  legea a mai suferit nişte modificări care au fost aplicate după ureche, prin improvizaţii şi artificii, fără un strop de rigurozitate. Mai exact, modificările legislative sună aşa: „Durata programului de studii universitare de doctorat este, de regulă, de 4 ani. În situaţii speciale, durata programului de studii universitare de doctorat poate fi prelungită cu 1 – 2 ani, cu aprobarea senatului universitar, la propunerea conducătorului de doctorat şi în limita fondurilor disponibile, sau redusă cu un an, la solicitarea doctorandului, cu avizul conducătorului de doctorat şi cu aprobarea senatului universitar”.

 Conform Ministerului Educaţiei, studenții care au început studiile doctorale înainte de modificarea legislației puteau solicita prelungirea perioadei de studii de la 3 ani, conform vechii legi a educației, la 4 ani, conform noii reglementări. Aceste schimbări nu s-au aplicat retroactiv, spre deosebire de cele de acum care vizează o perioadă de transparenţă indiscutabil mai mare faţă de cea prevăzută în vechea lege. Documentul oferea exemplul studenților doctoranzi înmatriculați începând cu 1 octombrie 2021, care ar fi trebuit să finalizeze perioada de 3 ani, dar care, pe ultima sută de metri, aveau acum posibilitatea de a solicita o prelungire cu încă un an.

Schimbările legislative care privesc trecerea de la 3 la 4 ani  au fost aprobate (şi aplicate) pe genunchi, complet lipsit de coerenţă. Ceea ce a dus la situaţii cel puţin absurde. De exemplu, studenţii înmatriculaţi în 2020, nu au putut să beneficieze ce această prelungire, cum s-a întâmplat în cazul celor înmatriculaţi cu un an după, în 2021. Argumentul invocat a fost acela că legea nu se aplică retroactiv.

Schimbarea perioadei în care teza se află în consultare publică a dus la alte situaţii absurde

Ultima zi în care doctoranzii aflaţi în an terminal sau în ultimul an de graţie pot susţine public teza este 26 septembrie 2025 (ultima zi a anului universitar 2024-2025), însă legislația nouă implică o durata de timp mult mai mare faţă anii anteriori, 90 de zile, în care lucrarea trebuie să stea în perioada de transparenţă, ca măsura antiplagiat. Adică până acum s-a putut constata dacă o lucrare este plagiată într-o lună de zile, iar de-acum, e nevoie de trei luni. 

Această schimbare a dus la situaţii absurde. Conform unor surse din mediul universitar, sute de doctoranzi, aflaţi în ultimul an de studii, au primit înştiinţări pe e-mail, la sfârşitul lunii ianuarie – începutul lunii februarie, că trebuie să îşi finalizeze lucrările până în data de 1 aprilie. Practic, au fost anunţaţi că trebuie să îşi termine tezele în două luni, în condiţiile în care termenul-limită, conform legii vechi, ar fi fost undeva la sfârşitul lunii august. Astfel, este nu doar absurd ca aceștia să fie informați că trebuie să finalizeze totul în două luni, dar și injust să li se reducă aproximativ jumătate din perioada acordată pentru a-și încheia teza. Pentru a fi respectate noile reglementări, acest termen restrâns și dificil nu poate fi schimbat, deoarece susținerile trebuie să aibă loc până în ultima zi a anului universitar.

Ministerul Educaţiei descurajează cercetarea

În 2025, învățământul ar urma să beneficieze de un buget de 61,8 miliarde de lei, o sumă mai mică decât cea alocată Ministerului Educației anul trecut. Mai mult, procentual, scăderea este și mai accentuată, reprezentând doar 3,23% din PIB-ul prognozat pentru 2025. Aceste date reies din proiectul de buget publicat de Ministerul Finanțelor, care include doar fondurile destinate direct Ministerului Educației, fără alte componente de educație finanțate prin alte instituții. În raport cu bugetul general consolidat, finanțarea educației rămâne mult sub obiectivul de 15% prevăzut în lege, situându-se la doar 8%. În aceste condiţii deja ingrate, Ministerul Educaţiei nu face altceva decât să descurajeze un traseu academic complet şi să submineze cercetarea, oricum aflată în moarte clinică.

Conform legii vechi,  durata de verificare a tezelor nu putea depăși 30 de zile de la data depunerii tezei de doctorat la IOSUD (Instituţii Organizatoare de Studii de Doctorat). Acum, teza de doctorat și anexele sale trebuie să fie disponibile pentru consultare publică timp de 90 de zile înainte de susținerea publică, pe o platformă națională gestionată de UEFISCDI (Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învătământului). În această perioadă, orice persoană, fie fizică, fie juridică, poate trimite observații privind respectarea standardelor de etică și deontologie, inclusiv despre posibilitatea de plagiat. Aceste observații pot fi depuse online sau la registratura IOSUD și vor fi incluse într-un raport al școlii doctorale. Ulterior, Raportul va fi trimis la CSUD (Consilul Studiilor Universitare de Doctorat) pentru analiză și decizie, iar dacă totul este în regulă, se va valida procedura de susținere publică a tezei.

În loc să sprijine cercetarea și să creeze un cadru predictibil pentru doctoranzi, Ministerul Educației îi pune pe aceștia în fața unor reguli schimbate peste noapte, a unor termene imposibile și a unui sistem birocratic sufocant. În loc să combată plagiatul acolo unde este nevoie, ministerul preferă să îngreuneze munca celor care chiar își fac treaba.

Cu un buget redus, decizii incoerente și măsuri menite mai degrabă să descurajeze decât să încurajeze cercetarea, Ministerul Educației reușește o contraperformanță greu de egalat: să distrugă orice urmă de încredere în sistemul de învățământ superior. Doctoratul, cândva un titlu de prestigiu și un angajament pentru cunoaștere, riscă să devină doar un maraton al obstacolelor absurde impuse de un minister tot mai deconectat de la realitatea academică.

Citește și: Adrian Munteanu sfidează sentinţa instanţei de judecată şi contiună să funcţioneaze ilegal