Ministerul Justiției: Anul 2023 trebuie să marcheze o ofensivă a Ministerului Public asupra crimei organizate

Anul 2023 trebuie să marcheze o ofensivă devastatoare a Ministerului Public asupra crimei organizate și clanurilor de infractori, au anunțat reprezentanții Ministerului Justiției pe pagina de Facebook a instituției.

„Statul român este echipat cu legi, instituţii şi strategii moderne în acest scop. Este nevoie de mai multă investiţie în logistica acestor instituţii şi, cu atât mai important, de lideri de sistem capabili să regenereze aplombul şi dedicaţia tuturor procurorilor în asumarea şi realizarea acestei misiuni sociale de capitală importanţă: apărarea legalităţii şi protejarea cetăţenilor şi a statului faţă de orice formă de infracţionalitate”, au scris reprezentanţii Ministerului Justiţiei, sâmbătă, pe pagina de Facebook a instituţiei.

Corupția trebuie confruntată constant și profesionist

Conform acestora, 2023 este un an cu o agendă „încărcată” pentru Ministerul Justiţiei, iar consolidarea Ministerului Public este „de o capitală importanţă”.

„Cetăţenii români au dreptul la un Minister Public care să le garanteze şi să le apere prin mijloace judiciare drepturile, libertăţile şi proprietatea faţă de orice tip de infracţiune, un Minister Public pe care cetăţenii oneşti să îl respecte şi care să inspire teamă oricărui infractor. Corupţia publică, dar şi cea privată, corupţia politică, dar şi cea administrativă şi economico-financiară, corupţia din instituţiile statului, dar şi din companii, mici sau mari, cu orice formă şi de orice naţionalitate a capitalului, trebuie confruntată constant şi profesionist de către Ministerul Public. Crima organizată, clanurile de infractori, traficul de persoane, droguri şi arme, orice forme de radicalizare teroristă, orice formă socială de ură de rasă sau pe alte considerente trebuie anchetate, inculpate şi destructurate judiciar”, au punctat reprezentanţii Ministerului Justiţiei.

Aceştia au declarat că principala realizare a Ministerului Justiţiei în 2022 a fost contribuţia, alături de alte instituţii din toate puterile statului, la obţinerea ultimului raport pozitiv din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) în domeniul Justiţiei. Reprezentanţii Ministerului Justiţiei au precizat că, formal, acest obiectiv strategic a fost posibil prin atingerea altor obiective de etapă, desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor în Justiţie şi adoptarea „Legilor Justiţiei”.

„Mecanismul de Cooperare şi Verificare era direct legat de valorile fundamentale ale UE, stat de drept, drepturi şi libertăţi, siguranţă juridică, justiţie independentă. Persistenţa MCV echivala, implicit, cu o compatibilitate incompletă a societăţii româneşti cu aceste valori, echivala, implicit, cu existenţa unui deficit democratic permanent, echivala cu o integrare incompletă a României în lumea valorilor occidentale, în UE. Pe un plan practic, persistenţa MCV ar fi însemnat dificultăţi în plus pe tărâm diplomatic pentru ţara noastră în multiple dosare europene în care, istoric, a fost invocat MCV. Din această perspectivă, realizarea acestui obiectiv plasează ţara noastră în deplină egalitate cu celelalte state membre ale UE”, au explicat reprezentanţii Ministerului Justiţiei.

Conform surselor citate, acest rezultat, ca şi alte obiective realizate de MJ în 2022, a fost posibil printr-un efort de echipă şi o strategie a construcţiei şi cooperării intra şi inter-instituţionale, principii care guvernează filosofia de acţiune instituţională a ministerului în acest mandat.

Citește și: Contractele pentru electrificarea magistralei de cale ferată Cluj Napoca-Oradea-Episcopia Bihor au fost semnate – Ziar Gazeta de Cluj