Gazeta de Cluj a început cu câteva săptămâni în urmă să documenteze și să publice o serie de investigații despre defrișările care sunt trecute cu acte false prin sistemul legal. Guvernul României are mai multe pârghii prin care nu doar că poate să reglementeze cât lemn poate fi exploatat din păduri, dar are capacitatea de a depista și urmări tăierile ilegale.

În cele două articole publicate până în prezent am explicat cum tăierile ilegale sunt înregistrate cu acte false în SUMAL, o platformă care monitorizează tot traseul lemnului, de la exploatare, la transport și până la cumpărător.

În scrierea acestor investigații, pe lângă sursele noastre care ne-au ajutat cu documente și explicații, Gazeta de Cluj a încercat să comunice și cu instituțiile care au fost responsabile de cele două sisteme SUMAL: cel din 2008 și cel din 2021. Mai exact, este vorba despre societatea Indaco Systems, Serviciul Român de Telecomunicații și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.

Legea 544/2001 – cum se comunică cu statul

Una dintre cele mai importante unelte pentru jurnaliști este legea 544/2001, care permite liberul acces la informații de interes public pentru orice cetățean. Astfel, orice persoană poate să adreseze întrebări tuturor instituții publice care lucrează cu bani de la bugetul de stat.

Acestea au obligația să ofere un număr de înregistrare, iar în cinci zile lucrătoare trebuie să vină cu un răspuns, dar în situația în care întrebarea este una complexă (motiv folosit în majoritatea cazurilor de către autorități), instituțiile au 30 de zile pentru a oferi informațiile cerute.

Problema cu această lege este că nu include nicio consecință pentru instituție sau pentru angajații acesteia dacă nu o respectă. Astfel, de multe ori se întâmplă ca solicitarea să nu fie înregistrată, ca unele întrebări să fie omise sau ca răspunsurile să fie incomplete.

În aceste situații, singura opțiune este ca persoana care a formulat solicitarea să pornească un proces în instanță pentru ca un judecător să oblige instituția să ofere informațiile solicitate. Acest lucru poate fi făcut de redacții și de ONG-uri, dar majoritatea cetățeniilor nu vor da în judecată autoritățile, din motive evidente.

STS nu poate vorbi fără binecuvântarea Guvernului

Toate întrebările pe care le-am adresat către STS și Ministerul Mediului au fost prin solicitări 544/2001, astfel conform legii ar fi obligate să ne dea un răspuns, chiar dacă acesta în acesta ar fi spus că nu ne pot oferii informații.

În ceea ce privește rolul Serviciului de Telecomunicații Speciale în SUMAL 1, din 2013 acesta a pus la dispoziție spații fizice în centrele de date proprii pentru ca Ministerul Mediului să își instaleze și să își găzduiască echipamentele destinate funcționării sistemului. Totuși, nu a avut responsabilitatea de a administra serverele și bazele de date SUMAL.

În schimb STS a dezvoltat SUMAL 2, iar Ministerul Mediului a rămas administrator al sistemului, acest parteneriat având la bază un document de colaborare interinstituțională, semnat de ambele autorități.

Pentru a primi acest protocol prin care cele două instituții colaborează este nevoie de acordul ambelor părți semnatoare, lucru susținut de STS printr-unul dintre răspunsurile oferite. Astfel, după ce l-am solicitat, Serviciul de Telecomunicații Speciale a trimis Ministerului Mediului o adresă prin care cereau acordul să ne trimită documentul de colaborare interinstituțională.

„Pentru a vă putea pune la dispoziție documentul de colaborare interinstituțională, este necesar acordul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, ca parte semnatară. Astfel, prin corespondența nr. 101492 din data de 25.07.2024, ne-am adresat ministerului, cu rugămintea de a ne comunica punctul de vedere cu privire la posibilitatea transmiterii către dumneavoastră a documentului solicitat.”

Ministerul Mediului fuge de întrebări

De când Gazeta de Cluj a început această serie de investigații, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a fost cel mai evaziv din punct de vedere al comunicării. În timp ce STS a răspuns tuturor întrebărilor adresate în limita timpului impusă de lege, guvernul a avut o atitudine complet opusă.

Ministerul Mediului deține ambele sisteme SUMAL și este responsabil de administrarea acestora, fiind instituția care poate accesa datele colectate în cele două platforme. După cum am menționat mai sus, STS avea nevoie de acordul reprezentanților Ministerului pentru a ne trimite protocolul de colaborare, dar nu l-au primit.

„În ceea ce privește punerea la dispoziție a unei copii după documentul de colaborare interinstituțională, vă aducem la cunoștință că nu a fost obținut acordul tuturor instituțiilor semnatare, prin urmare acesta nu poate fi transmis către dumneavoastră” a transmis STS printr-un răspuns oficial.

Ministerul Mediului refuză să își dea acceptul să primim protocolul de colaborare, chiar dacă acesta este de interes public, fiind realizat de instituții ale statului, din bani publici. Nu există nici un motiv pentru care documentul semnat de cele două autorități să nu fie publicat, acesta nefiind secretizat: dacă era, STS nu ar fi avut voie să ceară permisiunea Ministerului.

Pe lângă că ne blochează accesul la protocolul de colaborare, Ministerul Mediului refuză să ne răspundă la solicitările trimise pe baza legii 544/2001. La 1 august am trimis către aceștia două întrebări legate de această anchetă, dar cererea noastră nu a primit număr de înregistrare, iar răspuns nici atât.

STS a fost responsabil de tranziția la SUMAL 2

Dacă Ministerul Mediului și STS sunt obligate să ne răspundă întrebărilor, Indaco Systems este o societate privată, iar legea 544/2001 nu i se aplică. Totuși, persoana cu care am vorbit a arătat mai multă deschidere decât reprezentanții statului.

Indaco Systems SRL este societatea care a dezvoltat SUMAL 1 în 2008 și a avut responsabilitatea de a oferi suport tehnic Ministerului Mediului. Gazeta de Cluj a vorbit cu unul dintre programatorii care au creat platforma, iar acesta ne-a explicat că societatea nu ar fi putut manipula datele din sistem.

În ceea ce privește tranziția de la prima versiune SUMAL la a doua, Indaco Systems nu a fost deloc implicată, Serviciul de Telecomunicații Speciale fiind responsabil de transferul de date între sisteme.

Citește și:

Cum sunt furați proprietarii de păduri prin sistemul legal – Ziar Gazeta de Cluj

Codru-i frate cu românu’, dar SUMAL-u’ nu – Ziar Gazeta de Cluj

1 COMENTARIU

  1. Sa fim realisti !In parlamentul din Romania , 80 la suta sunt sparlamentari(au furat la greu romanii, sunt urmasi hotilor sau au jurat credinta altor tari)care au facut legi ambigue, cu dedicatie pentru un spectru redus al mafiei .La ce v-ati putea astepta de la niste sparlamentari care nu pot fi acuzati de patriotism (patriotii nu-si fura tara)

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.