Ministrul Sanataţii, Eugen Nicolaescu, a atras critici dure din partea societaţii civile şi a mediului medical privat, dupa ce a anunţat ca una din masurile reformei in sanatate a noului Executiv va fi sistarea plaţilor catre unitaţile spitaliceşti privatem, pe motiv ca asigurarea de sanatate este una sociala şi banii trebuie sa intre in sistemul public.
”Asigurarea este obligatorie, daca e obligatorie, e o contribuţie obligatorie, deci e un fel de impozit. De ce sa rastalmacim cuvintele? Noi vorbim de un impozit obligatoriu. Daca se spunea asigurarea este facultativa, atunci erau bani privaţi şi faceaţi ce doriţi dumneavostra cu ei. Cat ea este sociala, aşa se cheama, asigurari sociale de sanatate, atunci acei bani sunt publici, iar Guvernul şi ministerul Sanataţii au obligaţia sa faca aceaste politici publice pe fonduri publice”, a spus Nicolaescu, citat de Mediafax.
La Cluj, mai puţin de 1% merge la privat
PSD Cluj a remis un comunicat de presa in care se plaseaza de partea colegului de uniune. In acesta se arata ca la nivelul anului 2012, 0,78% din totalul bugetului pentru asistenţa medicala spitaliceasca gestionat de Casa Naţionala de Asigurari de Sanatate a judeţului Cluj a fost alocat spitalelor private. ”In acest context, potenţiala masura a Ministerului Sanataţii ca incepand cu luna martie 2013 sa nu mai finanţeze spitalele private, nu ar avea implicaţii majore la nivel judeţean”, arata social-democraţii.
Ministrul nu s-a sfiit sa critice atat beneficiarii asigurarilor de sanatate, cat şi pe cei care s-au exprimat impotriva masurii de a nu mai deconta serviciile spitalelor private. ”Cetaţenii romani, in proporţie de 90%, sunt saraci şi traiesc din asigurari sociale de sanatate. Asta este problema Romaniei, e a noastra, a tuturor, pe asta trebuie sa o rezolvam”, a declarat ministrul.
Solicitat sa comenteze criticile aduse propunerii sale de eliminare a finanţarii de la stat pentru spitalele private, Nicolaescu a raspuns: ”In general, lumea critica cand nu este bine informata. Cand vor inţelege care sunt masurile in coerenţa, care au ca scop tocmai imbunataţirea serviciilor medicale, sigur nu vor mai avea nicio reţinere”.
”Habar nu au de lege”
El a aratat ca cine se intreaba acum de ce banii nu merg şi la privat habar nu are de lege, pentru ca legea se refera la asigurari sociale de solidaritate şi nu priveşte opţiunile private şi conturile personale de asigurari. ”Legea spune de asigurari sociale de sanatate care sunt obligatorii pentru ca reprezinta sistemul de solidaritate, Cine doreşte sa exprime opţiuni, poate face asigurari private, legea de azi permite oricui”, a mai adaugat ministrul Sanataţii.
Acesta a anunţat, intr-o conferinţa de presa la Targu Mureş, din 12 ianuarie, ca in noul contract-cadru, care va intra in vigoare de la 1 martie, se va stipula ca banii publici vor susţine numai spitalele publice din Romania, fiind sistata finanţarea din fondurile Casei Naţionale de Asigurari de Sanatate (CNAS) pentru unitaţile spitaliceşti private. ”In contractul-cadru pe 2013 care va intra, sper, in vigoare la 1 martie, vom sista finanţarea din fondurile Casei pentru unitaţile spitaliceşti private. Astfel incat toţi banii publici – vorbim de fondul unic naţional de asigurari sociale de sanatate – sa mearga catre spitalele publice. Circa 10 la suta exista finanţare pentru sectorul privat, in felul acesta, cu 10 la suta va creşte fondul alocat spitalelor (publice) pentru perioada urmatoare. Ceea ce, impreuna cu cei 200 de milioane de lei pentru anestezie şi terapie intensiva, sper ca va asigura o finanţare superioara a spitalelor şi va micşora din nemulţumirile cetaţenilor.
Banul public, pentru cetaţean
Raed Arafat a spus-o de mai multe ori, intaresc şi eu astazi şi vom urmari aceasta idee: daca intr-o secţie de anestezie şi terapie intensiva, dupa ce intra acest program in funcţiune, cineva din conducerea secţiei sau conducerea unui spital va cere unui pacient sa vina de acasa cu medicamente sau materiale sanitare, acel cineva va pleca pe loc. Pentru ca banul public trebuie sa se duca pentru cetaţean şi noi facem aceste eforturi şi ne-am straduit sa obţinem aceşti bani şi vedeţi, cu modificarile pe care le facem in finanţare, tocmai sa incercam sa rezolvam o problema”, a spus Nicolaescu.
Ministrul a afirmat ca se va stradui, impreuna cu Raed Arafat, sa analizeze şi sa prioritizeze fiecare problema din sistem şi ”uşor-uşor” sa gaseasca soluţie fiecareia, fiind clar ca nu pot fi rezolvate toate odata, intrucat nu exista banii necesari. Nicolaescu a spus ca cine işi dezvolta o afacere privata ”nu şi-o face pe banul public”, iar managerii de spitale private trebuie sa işi gandeasca investiţia bazandu-se pe forţele proprii, nu pe ”ce fura de la stat sau din ceea ce incearca sa obţina prin trafic de influenţa”. Şi de aceasta data, ministrul a dat dovada de un tact diplomatic ireproşabil in afirmaţiile sale.
Pacienţii vor sa aleaga
Reacţiile nu au intarziat sa apara. Coaliţia organizaţiilor pacienţilor cu afecţiuni cronice (COPAC) considera ca decizia ministrului Sanataţii, Eugen Nicolaescu, de a sista finanţarea spitalelor private din banii Casei le incalca dreptul de a alege furnizorul de servicii medicale pe care il doresc.
Recentele declaraţii ale lui Eugen Nicolaescu potrivit carora prin noul contract-cadru care va intra in vigoare la 1 martie 2013 spitalele private nu vor mai fi finanţate din bani publici au iscat ingrijorare in randul reprezentanţilor pacienţilor, arata Coaliţia intr-un comunicat de presa. Preşedintele COPAC a facut apel la oficialii Ministerului Sanataţii in vederea unor consultarii inainte de luarea unor decizii de acest fel, vitale pentru pacienţi. .
„Pacienţii au dreptul de a alege intre furnizorii de servicii medicale pe care ii doresc. Nu este importanta forma de proprietate, atat timp cat serviciile medicale sunt echivalente. In acest fel, dispare concurenţa de pe piaţa serviciilor medicale. Aceşti bani care merg spre furnizorii privaţi nu sunt bani publici, aşa cum s-a spus. Sunt bani privaţi din fondul asigurarilor de sanatate, banii asiguraţilor. Daca mergem pe o asemenea logica, ar trebui sistate şi contractele medicilor de familie, pentru ca şi ei sunt organizaţi ca o forma privata. Consideram insa ca spitalele de stat şi cele private trebuie sa fie tratate in mod egal. Astfel, pentru acelaşi serviciu, trebuie decontata aceeaşi suma de bani de catre CNAS”, a declarat Iulian Petre, vicepreşedinte COPAC.
600 de euro pe an
Şi Institutul pentru Politici Publice (IPP) a remis un comunicat de presa in care ”dezavueaza declaraţiile Ministrului liberal al Sanataţii, Eugen Nicolaescu prin care anunţa ca de la 1 martie se va sista finanţarea din fondurile Casei Naţionale de Asigurari de Sanatate a intervenţiilor medicale facute in sistemul privat. IPP considera ca, in acest fel, Ministrul calca efectiv in picioare un principiu fundamental dupa care trebuie sa se funcţioneze un sistem eficient de sanatate: respectarea, inainte de orice, a drepturilor pacienţilor – contribuabili, framantandu-se in schimb de alimentarea sistemului public neperformant din sanatate din fonduri provenind din contribuţiile individuale ale asiguraţilor”.
”Romanii trebuie sa aiba in continuare dreptul sa işi foloseasca, fie la stat fie la privat, sumele de bani aferente contribuţiilor lunare la Fondul de sanatate urmand ca, in eventualitatea apelarii la o prestaţie privata, sa achite diferenţa, daca este cazul. Anul trecut, fiecare roman care a caştigat un salariu mediu brut de 2117 lei a platit la Fondul de Asigurari de Sanatate peste 600 de euro, Fond care a totalizat aprox. 4 mld euro – aparent tot insuficienţi pentru ca sa susţina spitalele publice, in opinia Ministrului Nicolaescu”, arata Institutul.
Astfel, Institutul pentru Politici Publice cere Ministerului sa işi formeze deprinderea de a da socoteala contribuabililor cu privire la destinaţia concreta a sumelor colectate din contribuţiile lunare la sanatate, explicand populaţiei, mai ales celor care nu apeleaza la servicii medicale pe durata vieţii in cuantumul atins prin contribuţiile platite, ce se intampla cu respectivii bani.
”Strategie bine definita”
„Sistemul sanitar trebuie sa aiba in centrul sau pacientul şi nevoile acestuia. Gestionarea banilor publici trebuie facuta in baza unei strategii bine definite, astfel incat cheltuirea acestora sa poata fi foarte bine monitorizata, dupa criterii transparente şi bine stabilite. Nu trebuie sa mai avem situaţii in care, daca Consiliul Local nu aloca fonduri intr-un termen scurt, anumite spitale nu-şi pot desfaşura activitatea in condiţii normale”, a declarat dr. farm. Ioana Borza, consilier local, membru al consiliului de administraţie a Spitalului Municipal.
Diana Gabor
