La sfârşitul săptămânii trecute, Ministrul pentru Proiecte de infrastructură, Dan Şova, a “ameninţat” că în februarie Corpul de control al Primului Ministru va scoate un raport despre “jaful Bechtel”. Însă, dacă raportul se va referi doar la lucrările derulate de americanii de la Bechtel, Gazeta de Cluj vă prezintă jaful făcut de CNADNR, o instituţie care este girată de social-democraţi. Spre exemplu, în ultimii trei ani compania a făcut licitaţii pentru construcţia a 370 de kilometri de autostrăzi, însă, practic, au fost terminaţi abia 42 de km.

În cadrul unor conferinţe susţinute de membrii PSD la sfârşitul săptămânii trecute, Dan Şova a venit cu o declaraţie care s-a dorit a fi belică. „Corpul de control al premierului va finaliza, probabil în februarie sau martie, un control general privind jaful de la Bechtel, pentru că este foarte interesant ceea ce s-a întâmplat acolo”, a spus ministrul delegat pentru proiecte de infrastructură de interes naţional şi investiţii străine, Dan Şova.

El le-a transmis participanţilor că în perioada guvernării PSD, pentru acest proiect s-au plătit 50 de milioane de euro, iar restul, până la 8,4 miliarde de euro, este opera „celorlalţi”.

„S-a semnat contractul cu Bechtel, sub ministeriatul lui Mitrea şi a premierului Adrian Năstase, era foarte clar, trebuia să dai 464 de km de autostradă la preţ fix, 2,1 miliarde de dolari. Kilometrul de autostradă era sub 5 milioane de dolari. Asta a fost negocierea PSD. Cum s-a ajuns la 25 de milioane de euro pe kilometru, asta trebuie întrebaţi domnul Dobre, asta trebuie întrebat domnul Ludovic Orban, trebuie întrebat domnul Berceanu, doamna Boagiu, ei trebui întrebaţi”, a mai spus Şova.

Ministrul Dan Şova a mai spus că PSD a reziliat contractul cu Bechtel plătind 37 de milioane de euro despăgubiri, nu „miliardele de care vorbea doamna Boagiu”, adăugând că, dacă nu se rezilia acest contract, numai pentru întreţinerea şantierului, factura anuală era de 64 de milioane de euro.

 

Nu s-a construit, doar s-a “cârpit” 

Însă, conform datelor oficiale, problema autostrăzilor din ţară nu constă doar în contractul cu Bechtel, ci în modul în care CNADNR-ul a gestionat licitaţiile pentru autostrăzi.

Conform datelor oficiale, lucrările atribuite în 2011 s-au blocat din cauza suspendării fondurilor UE pentru infrastructură. Apoi, din cauza unor dosare penale, CNADNR-ul a sistat o parte dintre contracte, cum ar fi cel pentru construcţia tronsonului de 8,7 kilometri dintre Gilău şi Nădăşelu, de pe Autostrada Transilvania, pe care CNADNR a decis să-l rezilieze în această vară, deşi abia ce îl semnase în aprilie cu firmele băcăuane Spedition UMB şi Tehnostrade.

În afară de autostrăzile construite prin licitaţie publică, CNADNR mai are în plan construcţia altor 227 de kilometri de autostrăzi prin concesiune. Astfel, în prezent statul poartă negocieri cu potenţiali investitori privaţi pentru construcţia autostrăzilor Comarnic-Braşov (58 km), Craiova-Piteşti (121 km) şi centura de sud a Capitalei (48 km), care vor costa, cumulat, circa 5 miliarde de euro, potrivit estimărilor CNADNR. Companii de construcţii din Europa de Vest, din România, dar şi din Turcia sau China s-au înscris în cursa pentru concesiunea celor trei drumuri. Statul estimează că lucrările la cele trei autostrăzi pe care vrea să le dea în concesiune vor începe anul viitor, în contextul în care până la finalul acestui an vor fi selectaţi investitorii privaţi care vor construi, finanţa şi opera cele trei drumuri.

 

Marile tunuri din 2014

Însă, “tunurile” mari vor începe să se dea abia de la anul, când din “mâneca” Guvernului Ponta va fi scoasă Agenţia pentru Autostrăzi, o companie care se va ocupa doar de contractele pentru acest gen de drumuri.

După cum anunţam în numerele anterioare, la şefia acestei agenţii va fi numit clujeanul Mircea Pop, unul dintre oamenii de încredere de-ai premierului.

Finalizarea procedurilor, cu preluarea atribuţiilor prevăzute de lege a patrimoniului şi personalului necesar, se va încheia la 10 ianuarie 2014, după încheierea exerciţiului financiar anual al CNADNR. ”Avem în reorganizare CNADNR şi imediat după ce primim decizia de deblocare a Programului Operaţional Sectorial Transporturi, CNADNR va merge înapoi la Ministerul Transporturilor, va numi manager privat în baza Ordonanţei 109 şi vom înfiinţa Autoritatea Naţională de Autostrăzi, care va rămâne în anii următori principalul responsabil pe zona de construcţie şi exploatare a autostrăzilor”, arată Ponta într-un comunicat.

Într-un răspuns al CNADNR vizavi de poziţia pe care Mircea Pop o ocupă în cadrul companiei se arată că el nu mai este angajat al CNADNR dar, cu toate acestea, el ocupă în continuare o poziţie în cadrul consiliului de administraţie, chiar dacă de numele lui se leagă o serie de scandaluri. La sfârșitul lui ianuarie, Mircea Pop a demisionat din funcția de șef al CNADNR din cauza a numeroase reclamații venite pe tema deszăpezirii drumurilor. Cu toate acestea, în mod paradoxal, el ocupă pe o perioadă de interimat, aceeași funcție de conducere în cadrul companiei.

 

Ce-ar fi fost dacă ar fi fost 

Proiectul autostrăzii Braşov-Borş, denumit Autostrada Transilvania, a fost aprobat în 2003 şi început în 2004, în baza unui contract de 2,2 miliarde de euro încheiat cu Bechtel, care trebuia executat până în 2012. Contractul a suferit în decursul timpului mai multe modificări, fiind reziliat în mai 2013, statul român urmând să plătească companiei americane 37,2 milioane de euro şi datorii de 50 milioane de euro.

 

Poate termină de Revelion!

Până la sfârşitul anului CNADNR estimează însă că aproape 100 de kilometri de autostrăzi dintre cele care au fost licitate în ultimii trei ani vor fi deschise circulaţiei. Astfel, primul lot al autostrăzii Lugoj-Deva (27,6 kilometri), precum şi trei loturi din autostrada Orăştie-Sibiu, care cumulează alţi circa 60 de kilometri, ar urma să fie inaugurate până la finalul acestui an.

 

Ştefan Trandafir

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.