Marțea aceasta, norma legislativă ce privește confiscarea extinsă a averilor considerate ilicite a fost adoptată în parlament de către deputați, aceștia fiind forul decizional. 

Dezbătută în comisia juridică a parlamentului și votată în aceeași zi, la interval de câteva ore modificarea legislativă se poate încadra în categoria minunilor electorale.De altfel, hărnicia și eficiența parlamentului au fost revendicate de fiecare partid în parte în scopul de a mai trage puțin la campania electorală. Despre necesitatea votului, precum și despre amendamentele aduse legii, în stilul caracteristic, vorbim în continuare la Gazeta de Cluj. 

Proiectul de lege modifică articolul 112 indice 1 din Codul Penal și vizează confiscarea extinsă a bunurilor și averilor considerate ilicite în urma condamnării penale. 

Proiectul de lege, inițiat în 2017, a fost adoptat deja de Senat și a fost ținut la sertar încă din vremea guvernului Tudose.

1) Sunt supuse confiscării şi alte bunuri  decât cele prevăzute la art. 112, când faţă de o persoană se dispune condamnarea pentru o faptă susceptibilă să îi procure un folos material şi pentru care pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de 4 ani sau mai mare, instanţa îşi formează convingerea că bunurile respective provin din activităţi infracţionale. Convingerea instanţei se poate baza inclusiv pe disproporţia,dintre veniturile licite şi averea persoanei.

(2) Confiscarea extinsă se dispune asupra bunurilor dobândite de persoana condamnată într-o perioadă de 5 ani înainte şi, dacă este cazul, după momentul săvârşirii infracţiunii, până la data emiterii actului de sesizare a instanţei. Confiscarea extinsă poate fi dispusă şi asupra bunurilor transferate către terţi, dacă aceştia ştiau sau ar fi trebuit să ştie că scopul transferului a fost evitarea confiscării

Laurii victoriei, culeși laolaltă

Se pare că după terminarea votului, reprezentanți din mai toate partidele au avut ieșiri la rampă prin care au revendicat adoptarea măsurii. PNL a ieșit primul, prin liderul deputaților Florin Roman care a înaintat un discurs victorios împotriva hoților.


„Este extraordinar că după mulți ani de tergiversare confiscarea extinsă a averilor dobândite prin hoție poate fi luată de stat după condamnarea definitivă a celor care au băgat mâna în patrimoniul public sau privat. Facem dreptate pentru țară”, a afirmat în discursul său liderul grupului PNL din Camera Deputaților, a declarat Florin Roman.

De altfel, Florin Roman a fost acuzat chiar zilele trecute de un deputat USR că vrea să mai arunce cu niște privilegii în funcționarii Autorităţii de Supraveghere Financiară, cărora dorește să le deconteze diurne și cheltuieli de transport pentru cei ce nu se pot stabili în București, în ciuda salariului de mii de euro. 

De cealaltă parte, PSD, care a ținut legea la sertar în timpul perioadei Dragnea, a revendicat și ea victoria prin Alfred Simionis care a adus aminte că inițiatorii legii sunt de fapt tot social-democrații (fie ei și din 2017). 

„Cred că e foarte bine că acest subiect se încheie. Simt o oarecare dezamăgire la USR, credeau că ne împotrivim și fac scandal. Această inițiativă este a guvernului PSD, a ministrului Justiției din guvernul PSD”, a fost poziția exprimată Alfred Simonis.

Acesta a fost secondat și de fostul ministru al justiției, Ana Birchall care a continuat gargara de tip electoral 

„Trăim un moment important pentru democrația și statul de drept din România. Românii cinstiți văd cum hoții și corupții scapă cu averile intacte. Fiecare leu furat statului român trebuie recuperat. Cei care încercau să își pitească averile în mâinile terților nu vor mai putea face acest lucru”, a subliniat fostul ministru al Justiției, Ana Birchall.

Parlamentarii, strânși cu ușa de directivele europene

Consensul realizat între membrii parlamentului pentru votarea acestei legi este în mare parte meritul Uniunii Europene. Directiva europeană privind confiscarea extinsă a bunurilor obținute din infracțiuni a fost adoptată în 2014, iar România trebuia să o transpună în legislația națională până în 2015.  De altfel, aproape toate statele membre ale Uniunii Europene au transpus, în timp util sau cu intarzieri, directiva stabilită. La 5 ani de la termenul limită, parlamentul României s-a dat în sfârșit în rând cu restul țărilor. 

În plus, adoptarea acestei legi nu vine numai pe un argument de oportunitate, ci și de necesitate. Chiar dacă parlamentarii au găsit perioada perfectă pentru a vota o astfel de lege cu iz electoral, amânarea ei nu mai putea fi realizată prea mult timp oricum. Comisia Europeană a tras deja semnalele de alarmă prin raportul MCV  dar și cel mai recent raport privind statul de drept și lupta împotriva corupției. Următorul pas firesc ar fi fost sancționarea financiară a României printr-o amendă usturătoare. 

De altfel, nu ar fi prima oară când România este sancționată în acest fel. În luna iulie a acestui an, România a primit o amendă de 3 milioane de euro, prin decizia Curții de Justiţie a Uniunii Europene,  din cauza întârzierii şi aplicării incomplete a directivei privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului.  

Amendamentele votate de către deputați 

„(41) In cazul bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse, luarea de către procuror a măsurilor asigurătorii pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a acestor bunuri este obligatorie.”

La articolul 311, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) Organul judiciar care a dispus extinderea urmăririi penale sau schimbarea încadrării juridice este obligat să îl informeze pe suspect despre faptele noi cu privire la care s-a dispus extinderea ori cu privire la schimbarea încadrării juridice.”

„(4) Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate încunoştinţează judecătorul delegat cu executarea despre orice împiedicare ori întârziere survenită în cursul executării unei confiscări speciale sau confiscări extinse, pe baza informaţiilor periodice primite de la Agenţia Naţională de Administrate Fiscală şi de la alte autorităţi competente cu punerea în executare a acestor măsuri de siguranţă.”

Avantajele legii sunt evidente. România, codașă la recuperarea prejudiciilor

Utilitatea proiectului de lege este evidentă. România nu se descurcă mai deloc la recuperarea prejudiciilor aduse de condamnații penali. În 2017, Laura Kovesi, șefa DNA la acea vreme, a declarat că România are de recuperat aproximativ un miliard de euro. Numai pe anul 2018 instanțele de judecată au reușit să pună sechestru pe 300 de milioane de euro. 

În ultimii 3 ani,  România a reușit să recupereze puțin peste 150 de milioane de euro de la cei ce au adus prejudicii statului. ANAF, instituția care este abilitată în acest sens, s-a scuzat în repetate rânduri dând vina pe legislația stufoasă și pe lipsa de personal. Modificările aduse legii în vigoare ar trebui să faciliteze procesul prin care statul român își poate lua înapoi banii. 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here