Trei dintre marile agenţii de presă din România riscă să fie acaparate politic de PSD, după ce partidul a venit cu propuneri legislative ce au drept urmare punerea în pericol a independenţei acestora. Astfel, Societatea Română de Televiziune (SRT sau TVR cum este cunoscută), Societatea Română de Radiodifuziune (SRR) şi Agerpres, instituţii profesionale ce reprezintă presa românească au primit o lovitură grea după ce PSD-ul în frunte cu Liviu Dragnea, a eliminat o taxă ce reprezenta una din principalele forme de finanţare a televiziunii şi a radioului, ba mai mult partidul se pregăteşte să facă un ultim pas pentru a putea prelua controlul celor trei instituţii în interes politic.

 

Pe data de 18 iulie 2016, Senatul, a adoptat o propunere legislativă de modificare a Legii de organizare şi funcţionare a Societăţii Române de Televiziune (TVR) şi a Societăţii Române de Radiodifuziune (SRR), prin intermediul căreia s-a separat funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie de cea de director general. Astfel, funcţia de director general se va ocupa pe baza unei selecţii de proiecte de management, durata mandatului fiind de patru ani. Noul proiect legislativ prevede ca în perioada exercitării mandatului, membrii Consiliului de Administraţie să renunţe la calitatea de membri de partid sau de membri în structurile de conducere ale organizaţiilor sindicale unde este cazul.

Totodată, s-au introdus unele criterii profesionale pentru viitorii membri ai Consiliilor de Administraţie respectiv, experienţă profesională de minimum cinci ani în unul dintre domeniile mass-media, cultural, comunicare, relaţii publice, educaţie, economico-financiar, juridic sau experienţă managerială.

Iniţiatorii acestui act normativ au fost un grup parlamentar PSD, care şi-au motivat decizia prin faptul că aceste criterii vor duce la creşterea eficienţii acestor structuri.

O altă lege pentru cele două instituţii a fost votată de Parlament la începutul lunii octombrie 2016, înaintată în procedură de urgenţă de către preşedintele PSD, Liviu Dragnea, lege ce a vizat eliminarea a 102 taxe, printre care şi cea de Radio-TV, în condiţiile în care respectiva taxă reprezenta una dintre principalele surse de finanţare pentru TVR şi SRR.

Imediat după înaintarea legii, Irina Radu, directorul TVR şi Ovidiu Miculescu, directorul SRR, au reacţionat negativ acuzându-l pe preşedintele PSD, de faptul că  adoptă o măsură ce aduce prejudicii independenţei instituţiilor şi împiedică Radio Romania şi Societatea Română de Televiziune să-şi îndeplinească misiunile publice. Mai mult decât atât, cele două instituţii au înaintat o scrisoare deschisă transmisă presei prin care au avertizat că această lege este una periculosă pentru democraţia României deoarece crează premisele unei dependenţe puternice faţă de factorii politici.

„Ne adresăm dumneavoastră pentru a vă invita să regândim împreună propunerea parlamentară de a desfiinţa taxa Radio-TV. Această iniţiativă parlamentară este deosebit de periculoasă pentru democraţia României şi din această cauză, şi iniţiativa noastră este, din câte ştim, făra precedent. Niciodată, noi, foşti preşedinţi şi directori generali ai Societăţilor Române de Radiodifuziune şi Televiziune nu am mai colaborat într-un demers public pentru salvarea instituţiilor pe care le-am slujit după ce am jurat pe Constituţia României şi pe Biblie”, au transmis cele două instituţii.

 

Klaus Iohannis împotriva eliminării taxei Radio-TV

Pe la jumătatea lunii octombrie, preşedintele României Klaus Iohannis a făcut o sesizare la Curtea Constituţională a României (CCR), cu privire la această lege, şeful statului argumentând că actul normativ încalcă Constituţia pe formă şi pe fond.

Mai exact, Klaus Iohannis a acuzat Parlamentul de adoptarea acestei legi fără a consulta Guvernul, ceea ce înseamnă că s-a încălcat principiului separaţiei puterilor în stat. Tototată, şeful de stat a acuzat nerespectarea disciplinei fiscal-bugetare şi lipsa de predictibilitate şi coerenţă a legii privind eliminarea taxelor, deoarece aceasta nu a cuprins soluţii cu privire la efectele pe care le vor produce aceste măsuri.

După sesizarea făcută de Iohannis, Liviu Dragnea l-a contrazis ironic spunând că: „Preşedintele ar fi trebuit să meargă la una dintre cozile la care stau românii pentru a plăti taxe, înainte de a lua decizia să atace la CCR legea”. Dragnea susţinând că motivaţiile preşedintelui sunt exclusiv politice.

Cu toate acestea, CCR s-a pronunţat în respingerea sesizării formulate de preşedinte şi a decis că respectiva lege este constituţională, deoarece intră în atribuţiile Guvernului şi a Parlamentului să stabilească resursele de finanţare a celor două instituţii, SRR, respectiv TVR.

În tot acest timp şi parlamentarii URS au încercat sesizeze neconstituţionalitatea acestei legi, însă nu au reuşit să strângă suficiente semnături din partea altor grupuri parlamentare. În aceste condiţii, Klaus Iohannis nu a avut o altă opţiune legală decât cea de promulgare a legii, iar aceasta a intrat în vigoare începând cu 1 februarie 2017.

 

Legea lui Dragnea ce a adus prejudicii TVR şi SRR

Din moment ce taxa Radio-TV ce era principala sursă de finanţare a TVR şi SRR, a fost eliminată, aceste entităţi urmau să primească bani din partea bugetului statului pentru funcţionare şi dezvoltare. Conform proiectului de buget, statul trebuia să preia integral finanţarea celor două instituţii şi să dubleze bugetul pentru ca activitatea acestora să nu fie afecată în nici un fel, ba mai mult să fie sprijinită prin această finanţare.

Astfel, TVR trebuia să primească de la bugetul de stat o sumă de 7,6 ori mai mult faţă de suma alocată în anul 2016, iar SSR cu 98,61 % faţă de 2016.

Cu toate acestea, Consiliul de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune, l-a acuzat pe preşedintele PSD pentru faptul că s-a afirmat pe nedrept că radioul a primit o finanţare cu 98, 61% mai mult decât anul trecut, în fapt situaţia fiind fix invers, suma promisă fiind de 420 de milioane de lei, iar suma primită de 383 de milioane.

Totodată şi Societatea Română de Televiziune s-a arătat nemulţumită pentru bugetul alocat, deoarece aceasta având datorii de peste 150 de milioae de euro, bugetul alocat de stat nu este suficient pentru ca instituţia să fie capabilă de plată. Mai mult, bugetul a fost construit în aşa fel încât funcţionării curente – cheltuielilor cu personalul, de producţie, pentru utilităţi, etc. î-a fost alocată o sumă cam la jumătatea celei din anul trecut, restul ducându-se pe plata datoriilor.

Gazeta de Cluj a luat legătura cu directorul interimar al TVR Cluj, Romeo Couţi pentru a afla cum a fost afectată televiziunea locală în urma acestor măsuri legislative adoptate de PSD, dar Couţi a transmis că nu are voie să comunice aceste informaţii presei.
libertatea presei

PSD vine cu o altă idee strălucită de lege

După ce a fost eliminată taxa Radio TV, aducând Televiziunea Naţională şi Radioul Public la cheremul celor ce asigură finanţarea celor două instituţii, a apărut o altă propunere de lege de data aceasta vizând Agenţia Naţională de Presă (AGERPRES).

Pe data de 11 octombrie 2017, Comisia de Cultură a Senatului României a dat aviz favorabil unui proiect de lege înaintat senatorii PSD: Lucian Romaşcanu, ministrul Culturii, Valer-Daniel Breaz, Gabriela Creţu, Ovidiu-Cristian-Dan Marciu şi Liviu-Lucian Mazilu, ce priveşte organizarea şi funcţionarea AGERPRES.

Mai exact, această propunere legislativă presupune preluarea politică a agenţiei şi faptul că directorul agenţiei, Alex Gibou poate fi demis în cazul în care Parlamentul va respinge Raportul anual de activitate. Respectivul proiect a stârnit o dispută publică datorită posibilelor repercusiuni ale acestui amendament asupra independenţei AGERPRES. Totodată, mai multe organizaţii, inclusiv Sindicatul Român al Jurnaliştilor, MediaSind, Alianţa Europeană a Agenţiilor de Presă şi Federaţia Europeană a Jurnaliştilor, au denunţat acest proiect de lege ca fiind un instrument de politizare a serviciului public de presă şi o transformare a AGERPRES într-un mijloc de propagandă politică.

În spaţiul public au început să fie din ce în ce mai multe discuţii precum că prin aceste legi, PSD pregăteşte unificarea Agerpres, a Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Televiziunii Române sub o conducere unică. Acest lucru reiese şi din ultimele declaraţii date de ministrul Culturii într-un comunicat de presă unde precizează că cele trei agenţii trebuie să reprezinte un organisme profesioniste de comunicare ale statului român.

„Am declarat public că îmi doresc ca Agerpres, împreună cu SRTV şi SRR, să reprezinte organisme profesioniste de comunicare ale statului român, egale unele cu altele şi cu o subordonare politică cât mai redusă. Nu cred însă că se poate crea un mecanism de funcţionare fără implicare politică – Parlamentul trebuie să joace un rol, cu atât mai mult cu cât instituţia controlului parlamentar asupra serviciilor publice de media este prevăzută de Constituţia României”, a declarat ministrul Culturii.

În concluzie, promulgarea acestei legi pentru AGERPRES va reprezenta probabil un ultim pas ce trebuie făcut pentru ca cele trei instituţii să devină un birou de presă al statului, care să fie controlat din punct de vedere politic, exact ca pe vremea comunismului. În acest moment preşedintele AGERPRES, încă încearcă să blocheze promulgarea acestei legi, cu ajutorul Sindicatul jurnaliştilor din mass-media FAIR-MediaSind, Platforma Acţiunea Civică a Tinerilor (PACT), Federaţia Europeană a Jurnaliştilor, dar şi cu ajutorul unor agenţii de presă ce consideră incorectă această manevră a PSD-ului.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.