Mișcarea #rezist din Justiție și-a trecut averea la secret

Nucleul dur al procurorilor şi judecătorilor cunoscuţi, deja, cu afinităţi faţă de sistemul pe cale să se destrame, inventat de Traian Băsescu, construit de tripleta Kovesi-Coldea-Livia Stanciu şi folosit, în ultimii ani, ca armă în jocul politic, protestează, la limita legii, faţă de modificările operate de ministrul Justiţiei, Tudorel Toder, săptămâna trecută, scrie Jurnalul National.

Câteva zeci de magistraţi au organizat acţiuni de protest în faţa unităţilor de instanţă din Cluj, Bucureşti şi Oradea, unii dintre ei anunţând chiar declanşarea grevei la nivelul instanţelor de judecată. Dacă acest lucru chiar se va întâmpla din această săptămână, putem vorbi despre încălcarea Legii Dialogului Social, iar sancţiunea merge până la condamnarea cu închisoarea. Însă, la protestele organizate la sfârşitul săptămânii trecute, au participat şi personaje controversate, din unităţile de parchet, în special de la DNA structura centrală, serviciul teritorial Oradea, dar şi capi ai Parchetului General. Dar şi judecători, cum ar fi fostul membru al CSM, Cristi Vasilică Dănileţ, care ameninţă cu blocarea activităţii Tribunalului Cluj şi care cere, nici mai mult, nici mai puţin, ca Guvernului să-i fie interzis să adopte ordonanţe de urgenţă. 15 dintre aceşti protestatari realizează, conform datelor publice culese de „Jurnalul”, venituri anuale de la stat de peste 2,7 milioane de lei. Asta, potrivit declaraţiilor de avere depuse acum doi ani, pentru că, în anul 2018, nu au întocmit şi depus astfel de documente, încălcând Legea privind integritatea în exercitarea funcţiilor publice.

„Jurnalul” a identificat un grup de 15 judecători şi procurori care au participat, printre alţii, vineri, la protestele de pe treptele Curţii de Apel Bucureşti, Tribunalului Bihor şi Tribunalului Cluj.

Astfel, la Bucureşti au participat, printre alţii, Marius Bulancea, fosta mână dreaptă a Laurei Codruţa Kovesi, şef de secţie în DNA Structura Centrală, menţionat în Raportul de Control al Inspecţiei Judiciare din 2017, care a stat la baza revocării din funcţie, un an mai târziu, a lui Kovesi, dar şi şeful Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din Parchetul General, Dan Romulus Varga, ori controversatul procuror de la Parchetul Militar Bucureşti, Bogdan Ciprian Pîrlog – cel care a participat la protestele din 10 august 2018, din Piaţa Victoriei, şi care, împreună cu ONG-ul procuroarei DNA Carmen Alexandra Lăncrănjan, cere în instanţă desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie.

Tot printre manifestanţii cu robă a putut fi identificat şi fostul procuror al DNA Oradea, Cristian Ardelean, revocat din această structură, de către Secţia de Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, la cererea procurorului-şef al DNA, Călin Nistor, după ce, în spaţiul public, au apărut înregistrări în care se auzea o discuţie purtată de şeful lui Ardelean, Ciprian Man, în legătură cu fabricarea unor dosare penale pe numele unor judecători care nu dădeau soluţii pe placul DNA Oradea.

De asemenea, unul dintre instigatorii la proteste, dar şi la măsuri de blocare a activităţii instanţelor este fostul membru al CSM, Cristi Vasilică Dănileţ, un apropiat al Monicăi Macovei, actual judecător la Tribunalul Cluj.

Dănileţ „rupe” piaţa

Vedeta protestelor magistraţilor este celebrul deja judecător Cristi Vasilică Dănileţ, fost membru al CSM şi actual judecător la Tribunalul Cluj. Dănileţ a depus ultima declaraţie de avere în 14 iunie 2017, atât pe site-ul CSM, cât şi pe site-ul Agenţiei Naţionale de Integritate. Din acest document, aflăm că Dănileţ a realizat, atunci, venituri anuale de 227.392 de lei de la CSM, 5.342,4 lei diurnă de delegaţie internă, 68.026,56 de lei diurnă de detaşare, 76.107,61 de lei diurnă de transport, 1.515 lei cursuri la Universitatea Babeş-Bolyai şi 29.422,88 de lei decontare chirie. În total, 407.806,45 lei într-un singur an, de la stat. Însă, la aceste venituri se adaugă 364 de euro diurnă delegaţie externă, 17.120 de lei drepturi de autor de la Asociaţia CRPE, 2.843 de euro onorariu de expert conferinţă TAJEX a Comisiei Europene la Bruxelles şi drepturi de autor de 8.000 de lei de la Editura C.H. Beck.

Se poate observa că niciunul dintre aceşti 15 magistraţi, procurori şi judecători, nu a depus declaraţii de avere în anul 2018. În 17 mai, anul trecut, Agenţia Naţională de Integritate emitea un comunicat de presă în care atrăgea atenţia public asupra faptului că, până pe 15 iunie 2018, trebuiau depuse declaraţiile de avere şi de interese de către toate persoanele prevăzute în articolul 1, alineat 1, din Legea nr. 176/2010, privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice. La punctele 6 şi 7 ale acestui alineat sunt menţionaţi membrii CSM, judecătorii, procurorii, magistraţii asistenţi, asimilaţii acestora, precum şi asistenţii judiciari. Mai mult, potrivit articolului 29 al aceleiaşi legi, nedepunerea documentelor se sancţionează cu amendă de până la 2.000 de lei.

Grevă ilegală

Însă, mai grav decât nedepunerea declaraţiilor de avere în termenul prevăzut de lege este că, vineri, Adunarea Generală a Tribunalului Cluj a decis ca, începând de astăzi, să suspende activitatea timp de o săptămână, concomitent cu declanşarea procedurii de revocare a membrilor CSM, pe motiv că au refuzat să apere reputaţia profesională a magistraţilor caracterizaţi drept „şobolani” în cadrul mitingului din iunie 2018 din Piaţa Victoriei.

Acelaşi Cristi Vasilică Dănileţ a anunţat că greva de la Tribunalul Cluj are ca obiective contestarea în justiţie a modului de desemnare a conducerii Inspecţiei Judiciare şi a conducerii Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, solicitarea preşedintelui CSM şi lui Klaus Iohannis să sesizeze CCR în legătură cu OUG-ul adoptat de Guvern, dar şi să solicite Parlamentului să anuleze urgent această ordonanţă. Mai mult, Dănileţ vrea ca “Parlamentul să modifice Legea nr. 90/2001 pentru a restricţiona dreptul Guvernului de a legifera prin OUG în domeniul legilor justiţiei şi legislaţiei penale”.

Această grevă care blochează activitatea instanţei intră sub incidenţa articolului 202 din Legea nr. 62/2011 privind Dialogul Social, care arată că “nu pot declara grevă procurorii, judecătorii, personalul militar, al SRI, SIE, STS (…)”, iar, potrivit articolului 218 din acelaşi act normativ, “declararea grevei de către organizatori, cu încălcarea art. 202-206 constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea de la o lună la un an sau cu amendă, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă”.

Citește mai mult pe Jurnalul National.