Vechi de două secole şi jumătate, Castelul Kendeffy din Ţara Haţegului rămâne închis publicului  de aproape două decenii. Retrocedată, clădirea impunătoare zace în părăsire, potrivit Adevărul.

De aproape două decenii, castelul Kendeffy din Sântamaria Orlea a rămas închis. Pe lacătele cu care au fost zăvorâte porţile sale s-a aşternut rugina, iar o tablă ruginită pe care scrie „Câine rău”, agăţată de ele, îi avertizează pe turiştii care ajung aici să nu se apropie.

Castelul Kendeffy se află în vecinătatea oraşului Haţeg, la poalele Retezatului. Clădirea cu arhitectură barocă şi neo-gotică a fost ridicată la sfârşitul secolului al XVIII-lea, în timpul vieţii contelui Kendeffy Elek, pe ruinele unui mai vechi conac. 

În imediata apropiere a sa, biserica de piatră de la Sântamaria Orlea, una dintre cele mai vechi din Transilvania, aminteşte de bogăţia familei Kendeffy. La sfârşitul celui De-al Doilea Război Mondial, monumentul a trecut în proprietatea statului român, care iniţial l-a transformat într-un loc dedicat taberelor de vară pentru copii şi apoi, în anii ´80, într-un hotel.  După 1990, o serie de urmaşi ai familiei Kendeffy l-au revendicat, însă nu l-au mai folosit, iar castelul, în care în 1882 a fost găzduit arhiducele Rudolf, prinţul moştenitor al Austriei, Ungariei şi Boemiei, a ajuns o umbră a monumentului din trecut

Una dintre cele mai vechi mărturii despre castel datează chiar din timpul expediţiei prinţului Rudolf în Retezat. „În castelul în care am locuit, am găsit o pereche de şoimi şi în fiecare seară era o adunare de coţofene în grădină, aşa cum nu am văzut niciodată. Timp de o jumătate de oră au zburat din toate părţile spre tufişurile înalte, ajungând în succesiune neîntreruptă, iar în curând sute de păsări s-au adunat într-un spaţiu mic de nu mai mult de o sută de metri lungime de cincizeci lăţime. Au ţipat şi s-au certat pentru cele mai bune locuri din adăpost. Nu departe de acest loc, un număr egal de ciori grive s-au adunat să se culce împreună în trei plopi din mijlocul satului Sântamaria Orlea”, relata prinţul moştenitor, în jurnalul său de călătorie.

Ultimul moştenitor, în puşcărie

Ultimul moştenitor al castelului Kendeffy a trăit o cu totul altă experienţă în camerele monumentului istoric, iar aventurile sale i-au adus doi ani de închisoare. În anii 90, Castelul de la Sântamaria Orlea a intrat în posesia lui Paul von Darany, un pensionar german cu cetăţenie maghiară, preuspus moştenitor al familiilor Kendeffy şi Daranyi, care au deţinut castelul înainte de naţionalizare.

În 2013, „baronul Polco” după cum era numit de cunoscuţii săi, a fost condamnat la doi ani de închisoare pentru sex cu minore. Avea 73 de ani, iar procurorii au stabilit că doi localnici din Haţeg îi aduceau acestuia, contra-cost, adolescente din familiile sărace din zonă, pe care le abuza chiar în camerele castelului.Unele dintre victimele sale aveau 13 ani. „Începând cu anul 1992, inculpatul a frecventat mereu castelul şi oraşul Haţeg, fiind cazat la castel, iar ulterior a locuit în chirie într-un apartament din oraş. În perioada care a frecventat oraşul Haţeg şi a locuit aici, Pal von Daranyi a fost observat în repetate rânduri în compania unor minore, cu care a întreţinut relaţii sexuale în schimbul unor sume de bani sau alte bunuri pe care le oferea acestora.

Aceste „preocupări” ale inculpatului au ajuns de notorietate în oraş şi localităţile limitrofe, aspect favorizat şi de starea economico-socială a zonei, starea de sărăcie a victimelor care au fost de acord şi au întreţinut relaţii intime cu acesta pentru diferite foloase materiale”, informau anchetatorii.

Cel puţin cinci minore i-au fost aduse „baronului Polco” din satele învecinate, pentru a întreţine relaţii sexuale cu ele fie la castel, fie într-un apartament închiriat din Haţeg. Adolescentele care erau cazate la castel erau ademenite aici sub pretextul că vor fi plătite pentru a face curăţenie. O tânără relata că a  lucrat o perioadă la castelul Kendeffy şi a acceptat să întreţină relaţii sexuale cu Polco, pentru care a  primit suma de 150 lei. Polco o întreba mereu „dacă nu are o gagică sau prietenă pe care să o ducă la el pentru aceleaşi scopuri”, se arată în rechizitoriu.  Două dintre presupusele victime ale „baronului Polco” au solicitat daune morale de la acesta, însă instanţa nu a fost de acord cu solicitările lor. De la ieşirea acestuia din închisoare, în 2015, localnicii nu au mai auzit de „baronul Polco”, iar castelul moştenit a rămas închis.

Citește și: Castelul Banffy din Răscruci va fi reabilitat

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.