Miza fuziunii dintre UBB și Universitatea ”Eftimie Murgu”din Reșița. Interviu cu rectorul Daniel David

Senatul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca a aprobat,în 22 iunie, absorbția Universității „Eftimie Murgu”din Reșița, demers inițiat de UEM la începutul anului universitar curent și validat de structurile colective de conducere. În cazul Universității din Reșița este clar de ce această fuziune este necesară – pentru a ține pasul cu evoluțiile actuale ale educației, dar și pentru vizibilitate internațională. Rectorul UBB, prof. univ. dr. Daniel David, a explicat într-un interviu acordat ziarului Gazeta de Cluj ce are universitatea din Cluj de câștigat prin această fuziune.

Reporter: La începutul lunii iunie, Universitatea ”Eftimie Murgu” din Reșița se afla doarîn stadiul negocierii cu UBB Cluj pentru fuziune. Ce s-a schimbat până în acestmoment, cum a evoluat situația?

Daniel David: În momentul acesta s-a stabilit cadrul comun de fuziune care urmează să fie supus comunităților respective, adică la Reșița și la UBB. Se va discuta în Senat, iar dacă cele două Senate vor fi de acord cu cadrul respectiv, se va merge la Minister, care, la rândul lui, va trebui să se pronunțe dacă e de acord sau nu cu propunerea noastră. Nu știu cât va dura, noi urmăm pașii așa cum sunt.

Reporter: În afară de aceste aspecte procedurale, ați întâmpinat alte probleme? Pentru că, în anii precedenți, Universitatea din Reșița a încercat o fuziune și cu

Universitatea de Vest din Timișoara și cu Politehnica Timișoara, însă ambele

procese au fost respinse de Universitatea din Reșița.

Daniel David: Să vă explic puțin contextul general al acestui proiect. E clar că toți știm că, dacă vrei să ai dezvoltare economică și socială, trebuie să existe un centru universitar în zona respectivă. Deci, ne-ar trebui un mediu universitar în fiecare județ al țării. Vorbind cinstit, lucrurile se mișcă greu în sistemul universitar. Imediat după `90, România a pornit, din punctul meu de vedere, într-o logică greșită. S-au înființat foarte multe universități în diverse județe, gândindu-se că acestea vor deveni universități bine integrate local, care să aibă o legătură cu comunitatea locală, să facă programe de formare pentru nevoile locale, comunităţi care, în timp, vor crește sub aspectul calității umane. Deși ideea era bună, după zeci de ani de la Revoluție, s-a constatat că această strategie nu a funcționat, pentru că universitățile erau prea mici. Foarte puține dintre cele formate după Revoluție au reușit cu adevărat să devină puternice. În plus, finanțările au fost obținute tot de la Minister, și nu de la autoritățile locale. Rezolvarea acestei probleme a venit odată cu Legea Educației Naționale din 2011, care a propus concentrarea de resurse academice prin fuziunea universităților locale cu cele tradiționale, primele devenind astfel extensii ale acestora din urmă, extensii care să susțină apoi eficient dezvoltarea locală/regională.

Până la acel moment, UBB nu a fost interesată de vreo fuziune, cu atât mai mult că politica și viziunea fiecărei universități diferă. Acum, după ce am studiat exercițiul financiar aferent perioadei 2021-2027 am văzut că se va investi mult în anumite domenii, precum cele tehnologice sau inginerești.

Deși avem Facultăți de Inginerie, ne-am gândit că ar fi oportun să dezvoltăm această componentă. Între timp, a apărut propunerea de colaborare a Universității ”Eftimie Murgu” din Reșița și am decis să o analizăm. Ei au o experiență academică destul de veche în domeniul ingineriei. Pe măsură ce analizam lucrurile, păreau a fi interesante, adică, scurt spus, în acest moment UBB este interesată de această colaborare din trei motive principale:

1. Pentru a dezvolta componenta de inginerie, tehnologie. S-ar completa foarte bine cu ceea ce noi avem deja.
2. Reșița are o mulțime de programe similare cu ale noastre: științe economice, științe administrative, formarea profesorilor șamd. Însă, la Reșița, e un bazin academic la care Clujul nu are acces. De ce să ai un program de științe economice la UBB și unul la Reșița și cele două să se bată pentru susținere de la Minister, pe când ar putea ambele să fie gândite integrat într-un singur demers universitar. Noi ne-am gândit că, dincolo de noi specializări, este un nou bazin academic.
3. Ei au o baza de practică la Dunăre care, pentru noi, este importantă, pentru că am putea să colaborăm cu facultățile de mediu și biologie în cadrul proiectelor Danubius, proiecte care primesc miliarde de euro la nivelul Uniunii Europene. E foarte greu să faci parte din aceste proiecte de pe podișul Transilvaniei, dar cu o bază de practică la Dunăre, automat se schimbă lucrurile.

Acestea a fost motivele pentru care noi am decis să discutăm serios cu cei de la Universitatea din Reșița. Desigur, noi știm că sunt domenii în care ei sunt încă buni și sunt domenii în care nu sunt foarte competitivi, nimeni nu se amăgește cu aceste lucruri, dar miza noastră a fost asta: să avem un contract de colaborare bine definit și cultura organizațională a UBB-ului sub toate aspectele: administrativ, academic și etic. Dacă fuziunea se va realiza, din acel moment, ei vor fi extensia noastră acolo, nu UBB într-o variantă mai mică. Noi vrem să avem un centru universitar foarte bun în aceste domenii, adică o universitate care să deservească Reșița, Banatul, pentru nevoile care există în comunitatea de acolo. Și, da, în timp, să devenim tot mai puternici în zona de inginerie, tradițională în Reșița.

Reporter: În cazul în care fuziunea va avea loc, vă gândiți ca, în viitor, să dezvoltați  sectorul ingineriei și în Cluj?

Daniel David: Sigur, zona de inginerie se poate dezvolta și în Cluj. Numai că trebuie să avem grijă. Eu nu cred că trebuie să devenim ca vechile centre, să aducem bogăția aici, iar în jurul nostru să prăpădim lucrurile.

Să știți că fără sigla UBB, fără ideea de fuziune, Universitatea din Reșița are prin propriile forțe spre 1300 de studenți și peste 60 de cadre didactice.

Repet, nimeni nu vrea să facă o universitate mare acolo, ci o universitate care să servească nevoilor locale și să fie un ”win-win”.

Întotdeauna am avut grijă la acest aspect. Noi am înființat extensii în Transilvania, respectiv la Satu Mare, la Sfântu Gheorghe, la Bistrița, pentru că așa credem că e normal – ca o universitatea puternică să aibă extensii care să ajute dezvoltarea locală.

La Reșița dorim să dezvoltăm această componentă de inginerie și tehnologie, dar nu vrem să tragem oarecum toate lucrurile spre Cluj, ci trebuie dezvoltat și acolo.

Eu, la început, am fost sceptic. Ca rector, am ”moștenit” acest proiect din mandatul trecut. Am început să citesc, să mă interesez și să mă uit la politicile europene în următorii șapte ani – ce tip de finanțare va fi, cum sunt gândite lucrurile – și am fost tot mai convins.

Reporter: A încercat UBB să înființeze un astfel de departament în cadrul universității?

Daniel David: Inginerie mecanică, nu. E foarte complicat, pentru că avem nevoie de foarte mulți specialiști în domeniu. Noi avem programe de inginerie: inginerie chimică, fizică medicală, inginerie geologică, ingineria mediului și biotehnologie. Dar componentele acestea vor trebui dezvoltate.

Noi suntem foarte puternici în științe umaniste, științe sociale, științele naturii și ale vieții și acum avem nevoie de componenta de tehnologie și inginerie, dar cu o logică deșteaptă, pentru că noi întotdeauna am evitat competiția stupidă. În Cluj există deja o universitate puternică de tehnologie – UTCN – prin urmare, nu avem de gând să dezvoltăm programe de inginerie care există deja aici. Ne-am gândit la o variantă complementară, dacă ei au, nu mai facem noi, pentru că suntem în același oraș.

La fel va fi politica și la Reșița, adică specializările care sunt acolo, nu se vor suprapune cu cele ale Universității Tehnice. Nici în viitor nu avem de gând să dezvoltăm acolo specializări care să intre în competiție cu ce există deja la universitățile din Timișoara. Repet, noi vrem o universitate care să servească Reșița și zona din jur și să dezvoltăm componenta ingineriei în care ei au tradiție.

Reporter: Sunt rare cazurile când fuziunile între universități aduc beneficii egale ambelor părți implicate. Credeți că are legătură și cu faptul că se pierd funcții importante?

Daniel David: Poate că are. Însă, cei de la Reșița nu au pus niciodată problema! În discuțiile purtate cu noi, nu au venit niciodată să negocieze nimic. Noi am și spus: în momentul în care se face fuziunea, programele sunt atașate facultăților noastre, nu poți avea doi decani, doi directori de departament. Dar, repet, colegii de la Reșița nu au pus problema așa. S-ar putea ca alte universități, dacă au mai avut discuții, să fi pus această problemă și atunci a intervenit o descurajare. Când există prea multe discuții tehnice, nu mai gândim academic. Nici în contractul pe care l-am agreat de comun acord, nu s-a pus problema funcțiilor.

Reporter: Până la urmă, această fuziune e o salvare și pentru cei de la Reșița.

Daniel David: Absolut! Acum, din nou, să fim cinstiți: dacă Universitatea din Reșița funcționa foarte bine per ansamblu, nu și-ar fi pus problema fuziunii. Este clar că este un ”win-win”, eu așa cred. Chiar dacă este o universitate care acum, sigur, are câteva probleme de funcționare din diverse motive, probleme pe care am încercat să le înțelegem, ea are și un potențial mare. Într-o cultură academică sănătoasă, cum avem la UBB, există toate premisele să putem folosi potențialul respectiv. Iar UBB are nevoie de o dezvoltare în această direcție de tehnologie. Și, repet, nu ne ascundem și am spus-o public: și baza de la Dunăre e foarte importantă pentru noi.

Eu mi-am făcut datoria. Repet, am preluat un proiect din mandatul trecut. La început am fost sceptic, iar pe parcurs am fost convins. În cazul în care colegii mei votează această fuziune, o să o voteze fiindcă și-o doresc!

• N. B. Interviul a avut loc în data de 18.06.2020