Moartea unei femei și a copilului atârnă de 5 ani între Siserman și Vartic

Năvolan Ramona este o tânără care a dorit să își nască copilul în marele centru medical Cluj-Napoca. O femeie care a avut încredere în renumele medicilor de la Cluj, motivată fiind și de faptul că primul copil l-a născut în urbea de pe Someș. Sfârșitul acestei povești este tragic, având în vedere că atât ea, cât și copilul ei, au murit la naștere sub “bagheta” medicului Romeo Micu. De cinci ani de zile tatăl Ramonei și soțul ei încearcă să afle care este cauza morții, însă acum au ajuns într-o nouă fază: contestație împotriva rezoluției procurorului de neîncepere a urmăririi penale.

Dosarul tinerei Ramona Năvolan a fost plimbat în ultimii cinci ani de la Ana la Caiafa. El a ajuns de la IML Cluj la IML București, de la Colegiul Medicilor la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca și cine știe pe unde a mai ajuns acest dosar. Nimeni nu a vrut să spună care a fost cauza exactă a morții și nimeni nu a vrut să găsească un vinovat autentic. Ca de obicei în România, “mortul a fost de vină”, iar nimeni nu a vrut să își asume nici măcar o parte din vină. Probabil nimeni nu vrea să se pună rău cu un medic ginecolog precum Romeo Micu, când oricine poate avea “o naștere” la clinica unde operează acesta.

Pilele politice

La vremea cazului prefect era Florin Stamatian, numit de PDL, iar medicul Romeo Micu era fix “pălmașul” acestuia. „Veţi ajunge la concluzia că nu este nimic deosebit. Nu există cazuri perfecte. Peste tot există lucruri care să îţi atragă atenţia şi să fie ca o şcoală. Nu este frumos să fie luate din deces, dar este bine să fie analizate pentru a lua deciziile cele mai bune pe viitor”, considera la acea vreme prefectul Stamatian.

Plângerea împotriva procurorului

“În data de 26.03.2009 la Clinica de Ginecologie nr. 1 din Cluj a decedat pacienta Năvolan Ramona Marilena și noul născut al acesteia, în urma unei nașteri prin operație cezariană, medic curant fiind dr. Micu Romeo, asistat la un moment dat și de dr. Oana Dan.

Fiind vorba de un deces în spital, la mai puțin de 24 de ore de la internarea pacientei, s-a dispus și efectuat autopsia medico-legală a pacientei și a fătului de sex masculin al acesteia.

Din raportul de constatare medico legală nr. 2177/III/160 din 15.09.2009 al IML Cluj, întocmit de dr. Marius Vartic, rezultă că moartea numitei Năvolan Marilena Ramona a fost violentă și s-a datorat șocului hemoragic consecutiv unei rupturi uterine în travaliu la o secundipară, șocul hemoragic datorându-se unui hematom retroplacentar exprimat în cavitatea peritoneală urmare a unei rupturi uterine istmice survenite în cursul travaliului.

Sunt de menționat două aspecte în legătură cu acest raport:

1. Raportul este întocmit de medicul care a efectuat autopsia și care a examinat nemijlocit cadavrul și organele interne, deci inclusiv uterul pacientei, stabilind că a fost vorba de o ruptură uterină.
2. Raportul nu vizează conduita medicală a dr. Micu Romeo, ci strict cauza morți, exprimată de altfel și în certificatul medical constator al decesului, întocmit de dr. Siserman Costel

S-a întocmit ulterior un raport de expertiză medico-legală, nr. 8403/II/f/6 din 12.05.2010 al IML Cluj – dr. Ștefan Anițan, raport ce a vizat, printre altele, și aspecte ce țin de conduita medicală a personalului clinicii. În ciuda celor constate de medicul care a efectuat autopsia cu privire la cauza morții se afirmă de data aceasta că sunt posibile două cauze de deces: șoc hemoragic consecutiv unei rupturi uterine (ca și în cazul precedent) sau embolie amniotică survenită brusc, neașteptat în cursul travaliului, complicată cu șoc hemoragic prin CID.

Raportul de nouă expertiză medico-legală 980/VI/f/2 din 30.11.2012 al IML Cluj, dr. Perju, dr. Gherman, dr. Popovici arată că decesul s-a datorat emobiliei amniotice, excluzând deci variantele inițiale de ruptură uterină.

Este de menționat că medicii care au întocmit cele două rapoarte nu au examinat uterul victimei, cerință pe care am formulat-o expres de fiecare dată. Ne-am exprimat clar rezervele față de cele două expertize, efectuate strict pe baza actelor medicale, fără să se țină cont de constatarea medico-legală de la autopsie, de posibilitatea examinării obiective a piesei operatorii și de declarațiile luate în cauză personalului medical. Se poate observa din ansamblul probelor administrate în cauză, menționate mai sus, că nici un moment echipa chirurgicală nu a suspectat embolia amniotică, ci o hemoragie cauzată de ruptura unui pedicul vascular mare, motiv pentru care s-a și solicitat intervenția unei echipe de chirurgie cardiovasculară.

În raportul de noua expertiză, la punctul 2 al concluziilor se afirmă că s-au examinat și fotografiile de la autopsie, lucru care nu s-a efectuat în cazul primului raport și nici în cadrul avizării de către Comisia Superioară de Medicină Legală.

Față de cele de mai sus, consider că urmărirea penală efectuată în cauză este incompletă, din ansamblul probelor administrate în cauză nerezultând, fără dubiu, dacă ruptura uterină a fost sau nu a fost cauza morții, atât timp cât piesa operatorie nu a fost examinată în cadrul expertizelor, ci numai cu ocazia autopsiei.

În memoriul adresat procurorului de caz la 11.07.2013 am prezentat o serie de aspecte cu privire la conduita medicală, la contradicțiile dintre actele medico-legale, eliminate doar formal de Comisie, în lipsa examinării piesei operatorii, solicitând o nouă expertiză medico-legală în cauză.

Am arătat pe larg că existența piesei operatorii constituie o dată nouă, ce justifică o asemenea cerere.

Procurorul de caz a respins cererea noastră, cu motivarea sumară că piesa operatorie nu este o dată nouă, fără nici un argument în acest sens, măcar prin raportare la argumentele noastre contrare.

Mai mult, consider că rapoartele de expertiză mai sus menționate au făcut permanent referire la inexactități de consemnare în foaia de observație a victimei. Așa zisele inexactități puteau fi lămurite, dacă la dispoziția experților s-ar fi pus întreg dosarul cauzei, unde se află și declarațiile tuturor persoanelor implicate, din care rezultă fără dubiu că cele consemnate în foaie cu privire la cantitatea de sânge din cavitatea peritoneală sunt exacte și că nici un moment nu a existat suspiciunea de embolie amniotică”, arată Dan Mihai Năvolan, soțul Ramonei, în plângerea contravențională.