Modernizarea drumurilor judeţene continuă cu încă patru tronsoane

Contractul încheiat de administraţia judeţeană cu turcii de la Kiat începe să intre în linie dreaptă. După demararea lucrărilor la drumul ”de probă” Gherla – Ţaga – Cămăraşu, vor intra spre aprobare încă patru proiecte tehnice. În total, contractele încheiate de Consiliul Judeţean prevăd modernizarea a 423 de kilometri de drumuri judeţene.

Şeful administraţiei judeţene a anunţat că în curând vor intra spre aprobare patru proiecte tehnice, pentru tronsoanele: Chinteni – Panticeu – Recea Cristur – Dealu Jurcii; Răscruci – Borşa – Vultureni – Aşchielu – limita judeţului Sălaj; Câmpia Turzii – Viişoara – Frata – Mociu; Apahida – Cojocna. După ce vor începe lucrările pe aceste porţiuni, Consiliul Judeţean, prin Regia Autonomă de Administrare a Domeniului Public şi Privat (RAADPP), va mai da comanda de execuţie şi pentru alte tronsoane.

Contractul încheiat cu asociaţiunea condusă de Kiat a suferit multiple amânări, în special din cauza proiectelor tehnice, care nu erau conforme cu caietul de sarcini al licitaţiei. Consiliul Judeţean a dat un ultimatum şi le-a cerut celor de la Kiat să lucreze la cei 39 de kilometri din drumul Gherla-Ţaga-Cămăraşu. Se pare că membrii consorţiului s-au achitat de această sarcină, astfel că vor începe în curând lucrările la încă patru tronsoane. ”Amplasamentul a fost predat, iar de câteva zile au început, fără probleme, lucrările pe acest traseu. În maxim doi ani, lucrarea se va finaliza, astfel că vom putea circula în condiţii decente de la Gherla la Cămăraşu. Mai important e faptul că firma Kiat şi-a luat angajamentul, aşa cum de altfel prevede şi contractul, să înceapă concomitent lucrări pe mai multe tronsoane, astfel că în maxim patru ani ar trebui să se finalizeze lucrările pe absolut toate tronsoanele din pachetul de 423 de km, pe care Kiat la obţinut la licitaţie”, a explicat şeful RAADPP, Liviu Bota.

Unul după altul

În ceea ce priveşte celelalte tronsoane, Bota a declarat că vor fi modernizate pe rând, pentru a termina proiectul în perioada de timp propusă: „Dacă nu vor fi probleme şi validăm aceste proiecte tehnice, lucrările de modernizare vor demara în cel mai scurt timp şi pe aceste trasee. Sunt drumuri dificile care, de asemenea, au nevoie de lucrări complet. Planul nostru e ca lucrările prevăzute în acest contract, pentru toate drumurile, să se finalizeze în patru ani. Ca atare, după ce validăm un proiect tehnic, comandăm altul şi altul, astfel încât lucrările să poată să înceapă cât mai repede”.

Recent, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj a anunţat că va contracta un împrumut de minim 25 de milioane de euro pentru a finanţa proiectul de modernizare a drumurilor judeţene, obiectivul fiind să fie înnoite chiar mai multe şosele decât cele incluse în proiectul de 423 de kilometri.

”Avem nevoie de un nou credit pentru că drumurile sunt nu proaste, ci extrem de proaste, cel mai proaste, şi mai căutaţi dumneavoastră un superlativ, iar bugetul judeţului nu ajunge. Nici nu vreau să stau doar după alocările din bugetul central, nu e firesc să fie aşa. Pe de altă parte avem cel mai mic grad de îndatorare din ţară, de doar 7%, aşa că ne permitem să ne împrumutăm pentru a rezolva această problemă. Dacă vrem să avem drumuri demne de secolul 21, trebuie să investim. Câtă vreme nu ne ajung banii, apelăm la credite, e firesc să o facem”, a declarat Horea Uioreanu într-un interviu acordat Gazetei de Cluj.

Amânat cu anii

În toamna anului trecut, o comisie a Consiliului Judeţean (CJ) Cluj a reanalizat contractul încheiat de administraţia anterioară cu societăţile Kiat, Damar Consult şi Tehnic Asist pentru programul de modernizare a drumurilor judeţene. Acest contract nu a fost onorat la timp, demararea lucrărilor fiind amânată de predarea cu întârzierea a proiectelor tehnice, proiecte care nu au mai fost avizate de către CJ. În primăvara lui, Kiat a prezentat forului judeţean mai multe proiecte tehnice, însă niciunul nu a fost acceptat, pe motiv că nu ar fi în concordanţă cu caietul de sarcini în baza căruia s-a desfăşurat licitaţia.

Alin Tişe, înainte de a-şi încheia mandatul, a declarat în faţa forului judeţean că, în cazul în care nu-şi respectă obligaţiile contractuale, consorţiul va trebui să renunţe la proiect, licitaţia urmând să fie reluată. Încă din luna mai a lui 2012 Tişe le cerea celor de la Kiat, sub ameninţarea rezilierii contractului, să prezinte proiectele tehnice în conformitate cu cerinţele acestuia.

Valoarea contractului este de aproximativ 65 de milioane de euro, valoare cu care consorţiul condus de Kiat a pus mâna pe acest proiect masiv de infrastructură. În varianta concepută de CJ, proiectul este împărţit în două sub-programe: unul de 423 de km, şi celalalt de 317 km. Până acum, s-au încheiat nişte contracte-cadru pe o durată de 2-3 ani şi conforma acestora, în funcţie de banii pe care îi avea la dispoziţie bugetul judeţean pentru aceste lucrări, instituţia urma să lanseze comenzi de execuţie concrete pe diferite sectoare. Pe fiecare din astfel de loturi s-au încheiat contracte care presupun ca, câştigătorul licitaţiei să întocmească proiectul şi să facă execuţia, după care CJ face recepţia şi decontarea.

Consorţiul care a câştigat licitaţia pentru cei 435 km de drumuri judeţene este format din Kiat, Tehnic Asist şi Damar Consult. La licitaţie Kiat a venit cu o ofertă de preţ de aproximativ 281 de milioane de lei, mai mică cu 25% faţă de valoarea estimată înainte de licitaţie de către Consiliul Judeţean.

Consorţiul câştigător

Kiat este o firmă obişnuită cu licitaţiile de pe domeniul public din Cluj. Aceasta a câştigat, alături de Diferit, licitaţia pentru modernizarea străzilor şi aleilor adiacente din municipiul Cluj-Napoca, în valoare de 140 de milioane de euro. A participat şi la licitaţia pentru construcţia noii piste a aeroportului Cluj-Napoca. Mustafa Bekar, unul dintre asociaţii Kiat Group, a fost audiat la DNA Cluj, în dosarul care îl vizează pe fostul primar al municipiului Cluj-Napoca, Sorin Apostu.

Firma Tehnic Asist este originară din Botoşani, fiind condusă de Mirel Vlas. Jurnalul de Botoşani şi Dorohoi atrage atenţia asupra mai multor deficienţe apărute la reabilitarea unor drumuri săteşti din comuna Suliţa, finanţate cu bani de la SAPARD şi executate de firma Tehnic Asist.

Diana Gabor