Preşedintele Traian Băsescu a susţinut, săptămâna trecută, un discurs în faţa Camerelor reunite ale Parlamentului cu privire la situaţia din Republica Moldova. Preşedintele a anunţat că România va susţine în continuare poporul român din Republica Moldova şi a cerut Parlamentului să grăbească adoptarea legii cetăţeniei. Analiştii politici caracterizează discursul lui Băsescu drept unul cu tentă electorală
“Nu vom accepta ca România să fie acuzată”
Preşedintele Traian Băsescu şi-a exprimat preocuparea faţă de recentele evenimente din Republica Moldova. “Nu am dorit să răspundem la provocările din ultima săptămână, care urmăreau să justifice acţiunile de represiune prin invocarea atitudinii şi acţiunilor României. Dar nu putem să tăcem la infinit, chiar dacă vă pot prezenta doar o evaluare parţială. Sunt voci care ne spun că România ar trebui să uite de Republica Moldova, să ne prefacem că nu avem o relaţie specială cu cetăţenii acestei ţări. Acestora le recomand să-i întrebe pe români: cum este privit cel care îşi lasă fraţii la greu? Datoria noastră morală este să nu-i abandonăm pe cei care ne vorbesc limba, pe cei care se revendică de la aceeaşi istorie ca şi noi, pe cei care vor să aibă în Europa un viitor comun cu cel al României, indiferent dacă sunt români, ucraineni, ruşi sau de altă origine etnică”, a declarat preşedintele. Acesta a explicat că România nu vrea să revendice drepturile asupra teritoriilor pierdute în trecut şi nici să pună în discuţie graniţele sau suveranitatea Republicii Moldova, dar a arătat că este în interesul României ca Republica Moldova să prospere. “Nu vom tolera ca românii de peste Prut să fie umiliţi doar pentru că nu cred într-un sistem ostil societăţii deschise”, a explicat Băsescu referitor la declaraţiile preşedintelui moldovean Vladimir Voronin la adresa României. “România a fost acuzată, în repetate rânduri, de „imperialism” şi de „expansionism”, inclusiv în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, unde România nu a făcut decât să apere cauza propriilor ei cetăţeni. Identitatea românească a fost atacată prin falsificarea istoriei naţionale, punerea sub semnul întrebării a unităţii limbii române, descurajarea afirmării apartenenţei etnice şi tratamentul discriminatoriu aplicat unor instituţii de presă de limbă română”, a continuat preşedintele României. Totodată, acesta a afirmat că “România sprijină necondiţionat Republica Moldova”.
“Rea-credinţă”
Privitor la introducerea vizelor pentru români, Băsescu spune că acest fapt dovedeşte rea-credinţă. “Autorităţile statului vecin au anunţat introducerea regimului de vize pentru cetăţenii români, subliniind că, astfel, cetăţenii români vor plăti taxe aşa cum cetăţenii Republicii Moldova plătesc pentru vizele româneşti. În realitate, cetăţenii Republicii Moldova nu au plătit niciodată taxa de viză, deşi partea română acordă anual circa 120 de mii de vize, mai multe decât toate celelalte state membre ale Uniunii Europene la un loc. Modalitatea de introducere de către autorităţile de la Chişinău a regimului de vize pentru cetăţenii români, care sunt, în acelaşi timp, şi cetăţeni europeni, s-a făcut cu încălcarea acordurilor în vigoare dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană în materie de circulaţie a persoanelor şi denotă atitudinea arbitrară şi discriminatorie a autorităţilor de la Chişinău. Acestea au afectat relaţiile cu România prin iniţierea unor măsuri ostile pe plan politic, mergând până la declararea ca persona non grata a ambasadorului nostru. Totuşi, România nu a întreprins contramăsuri şi va rămâne consecventă susţinerii unei politici active în beneficiul cetăţenilor Republicii Moldova şi pentru integrarea acestui stat în Uniunea Europeană”, a explicat preşedintele.
Îngrijorare
Totodată, Traian Băsescu s-a arătat îngrijorat de încălcarea drepturilor omului în urma acţiunilor de la Chişinău. “Suntem îngrijoraţi de represaliile pe care autorităţile Republicii Moldova le întreprind, de încălcările grave ale drepturilor omului. Situaţia este agravată de limitarea şi blocarea activităţii reprezentanţilor mass-media, acţiuni prin care se încearcă să se ascundă opiniei publice abuzurile şi comportamentul brutal al forţelor de ordine. Jurnaliştii care mai pot transmite menţionează răpiri de persoane, reţineri abuzive, ameninţări, terorizarea cetăţenilor, fabricarea de dosare, anchete fără asigurarea asistenţei juridice pentru persoanele reţinute”, se arată în discursul preşedintelui”. De asemenea, Traian Băsescu a făcut un apel către Parlament să grăbească legea pentru acordarea cetăţeniei etnicilor români din afara graniţelor. “Amintesc că, prin articolul 7 al Constituţiei, statul român are obligaţia să acorde sprijin etnicilor români din afara graniţelor. Vom continua să acordăm sprijin persoanelor din Republica Moldova care se consideră români şi simt româneşte, pentru a-şi păstra identitatea. Nu putem accepta ca românii de peste Prut să fie izolaţi de restul Europei. Am solicitat Guvernului să adopte, în regim de urgenţă, modificarea legii cetăţeniei, astfel încât să putem facilita şi urgenta procesul de redobândire a cetăţeniei de către cei care şi-au pierdut-o abuziv şi de către famiile acestora, până la gradul trei”, a explicat şeful statului.
Măsură discriminatorie
Ministerul Afacerilor Externe a remis un comunicat pentru exprimarea opiniei cu privire la situaţia din Republica Moldova. “Măsurile luate de autorităţile din Republica Moldova în ultimele zile sunt arbitrare şi discriminatorii la adresa cetăţenilor români, iar partenerii din UE şi NATO trebuie să manifeste solidaritate pentru contracararea derapajului de la normele democratice şi de drept internaţional”, se arată în comunicatul MAE. Ministrul Cristian Diaconescu este de părere că măsurile cele mai abuzive sunt legate de introducerea vizelor pentru cetăţenii români, “fără niciun fel de fundament juridic. “Aceasta este o măsură discriminatorie, deoarece, potrivit Acordului între Comunitatea Europeană şi Republica Moldova, măsura poate fi introdusă numai pentru categorii de vizitatori şi în niciun caz pe criteriul naţionalităţii sau al cetăţeniei.”, arată comunicatul Ministerului. Totodată, MAE a cerut autorităţilor moldovene să precizeze oficial numărul cetăţenilor români reţinuţi şi să permită personalului de la Consulatul României să intre în legătură cu aceştia. În ceea ce priveşte presupusele implicări ale României în acţiunile de protest din Republica Moldova, Ministerul Afacerilor Externe neagă toate acuzaţiile. “MAE a luat notă cu indignare de decizia autorităţilor de la Chişinău cu privire la ambasadorul României. MAE respinge categoric acuzaţiile formulate de autorităţile Republicii Moldova privind presupuse implicări ale României în afacerile interne ale acestui stat. MAE subliniază că această acuzaţie este o provocare la adresa statului român. Este inacceptabil ca puterea comunistă de la Chişinău să transfere responsabilitatea pentru problemele interne din Republica Moldova pe seama României şi a cetăţenilor români”, arată comunicatul remis de minister.
“Campanie electorală pentru Băsescu”
Analistul politic Adrian Ivan opinează că poziţia preşedintelui Traian Băsescu în ceea ce priveşte situaţia din Republica Moldova a fost exprimată la timp. “A venit târziu această declaraţie a preşedintelui, dar este foarte bine că a venit aşa. Probabil că a aşteptat reacţiile internaţionale. Totuşi, în chestiuni de acest gen, câştigă cel care vorbeşte primul, iar de această dată iniţiativa i-a aparţinut lui Voronin”, spune Ivan. Cu privire la conţinutul declaraţiei preşedintelui, analistul afirmă că este firească alegerea drepturilor omului ca subiect central. “S-a centrat pe drepturile omului, ceea ce este firesc. Discursul a fost şi puţin electoral, dar este normal. Traian Băsescu poate primi un număr însemnat de voturi de la moldoveni. Ori, dacă în toamnă se va prezenta la vot doar electoratul obişnuit al partidelor politice, există semne majore că va pierde. Discursul lui Băsescu a avut şi o latură naţionalistă, în încercarea de a sensibiliza electoratul. În final, este vorba despre un discurs de campanie, fără o miză reală, având în vedere că situaţia din Republica Moldova nu se poate schimba decât în timp. Este mult mai importantă reacţia societăţii civile, care are şi pârghiile necesare de a face ceva pentru moldoveni”, consideră Adrian Ivan.
“Prost gestionat”
Cât despre reacţia Ministerului Afacerilor Externe (MAE), analistul politic Adrian Ivan socoteşte că a venit la timp, dar a fost prost gestionată. “Reacţia MAE a fost una prost gestionată. Cristian Diaconescu are un handicap. E jurist. Are un discurs inteligent, dar nu are viziune. Nu este absolvent de “relaţii internaţionale” şi asta se vede. Reacţia MAE e construită întru totul în limitele legale, dar nu are viziune. Aş da ca exemplu pozitiv diplomaţia engleză formată din absolvenţi de “relaţii internaţionale”, sociologie şi, în general, ştiinţe umane. Ei au rezultate în adevăratul sens al cuvântului. Reacţia MAE din România, totuşi, a venit la timp, dar a venit prost. MAE a avut o problemă majoră: expulzarea ambasadorului. O cutumă ar spune că dacă ne-a fost expulzat ambasadorul, ar fi trebuit să îl expulzăm şi noi pe al lor. Dar nu s-a întâmplat acest lucru. Următorul pas al MAE ar fi trebuit să fie marcat de discuţii cu Republica Moldova. Or, ministerul a decis să propună un alt ambasador. Şi l-au ales pe cel mai bun ambasador pe care îl are România. Implicit, prin această propunere, România a acceptat că ambasadorul expulzat a greşit. Problema a fost că Moldova a refuzat acest ambasador. Iar reacţia MAE a fost una nu foarte raţională şi cât se poate de ezitantă.
“Discursul preşedintelui, consecinţe pe viitor”
Şeful Departamentului pentru Afaceri Europene, Vasile Puşcaş, este de părere că e greu de spus dacă discursul preşedintelui Traian Băsescu a fost greşit. “Din punct de vedere al timpului, discursul a fost rostit la momentul potrivit, pentru că a venit post-eveniment. Din punct de vedere al conţinutului, a avut o orientare spre domeniul drepturilor omului, subiect teribil de agravant al conduitei Chişinăului. Este dificil de spus dacă a greşit Traian Băsescu. Ceea ce a spus, va avea însă consecinţe pe viitor”, socoteşte Puşcaş. În ceea ce priveşte reacţia MAE, şeful Departamentului pentru Afaceri Europene crede că există loc de interpretări doar când comunicatele de la MAE sunt analizate din punct de vedere politic. “Din punct de vedere al tonalităţii, MAE a fost purtătorul de cuvânt al unei percepţii imediate. Din punct de vedere legal, conduita ministerului a fost una cât se poate de normală. Doar din punct de vedere politic pot exista interpretări, în ceea ce priveşte situaţia creată de expulzarea ambasadorului”, apreciază social-democratul Vasile Puşcaş.
Simona Curcian
