Monica Macovei parata la DNA
O asociatie a facut o plangere penala pe numele fostului ministru al Justitiei, Monica Macovei, pe care o acuza de trafic de influenta. Plangerea asociatiei depusa la DNA face referire la perioada in care Macovei era ministru iar mama ei a primit o casa nationalizata in centrul Bucurestiului. Monica Macovei, cunoscuta si pentru atacul dur la adresa parlamentarilor, prin cererea sa de initiere a unei legi prin care imunitatea sa poata fi ridicata in 48 de ore, este acuzata ca ar fi condus o campanie de dezinformare in timpul referendumului.
Conform comunicatului emis de FACIAS, in anul 2005, cand fiica sa era ministru al justiţiei, mama Monicai Macovei a obţinut un imobil naţionalizat dupa ce preşedintele Secţiei Civile de la ICCJ a mutat in mod nejustificat dosarul cauzei de la un complet la altul exact in momentul pronunţarii deciziei pe fond. Abuzul judiciar a fost ulterior confirmat ca atare de Consiliul Superior al Magistraturii şi Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Rezultatul acestor demersuri a fost pastrarea, fara temei legal, in proprietatea parinţilor Monicai Macovei a imobilului din str. Ioanid nr. 3, se arata in comunicatul FACIAS.
FACIAS considera ca raţionamentul logico-juridic din dosarul in care Adrian Nastase a fost condamnat definitiv şi irevocabil la doi ani de inchisoare cu executare este aplicabil şi in cazul Monicai Macovei.
Atunci Inalta Curtea de Casaţie şi Justiţie a apreciat ca „este de neconceput ca mai multe persoane sa acţioneze concertat in beneficiul alteia, cu care nu se afla in relaţii apropiate, intime sau de prietenie, fara ştirea acesteia, persoana care nici nu va afla vreodata despre binele care i s-a facut cu forţa”. Asumand acest raţionament, „este de neconceput”; ca Monica Macovei sa nu se fi implicat in trecerea ilegala a dosarului parinţilor sai de la un complet de judecata la altul, in vederea obţinerii unui verdict favorabil. Cu atat mai mult cu cat judecatorul Danuţ Costinoiu şi grefierul de la Secţia Civila a ICCJ nu aveau niciun interes personal in speţa. In consecinţa, FACIAS a solicitat DNA inceperea cercetarilor cu privire la comiterea infracţiunilor prevazute şi pedepsite de art. 13 şi art. 61 alin. (1) din Legea 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie şi art. 312 „Traficul de influenţa”; Codul Penal, mai precizeaza comunicatul citat.
In cazul acestui proces, conform documentelor depuse la dosar, in Cartea funciara figureaza ca proprietari, deopotriva Silvia Gherghescu, mama Monicai Macovei, dar şi proprietara imobilului din strada Ioanid, Ana Maria Petrini, inainte de a i se lua casa, fara insa a se preciza la nici una dintre ele care sunt cotele-parţi. Dupa ce in 2002, prin sentinţa civila nr. 1758 magistraţii Tribunalului Bucureşti i-a dat caştig de cauza Anei Maria Petrini definitiv şi irevocabil, şi l-a obligat pe Vasile Gherghescu (tatal lui Macovei) «sa lase reclamantei posesia imobilului situat in Bucureşti, in Intrarea Ioanid», constatand nulitatea absoluta a contractului de vanzare-cumparare, Silvia Gherghescu (mama Monicai Macovei) s-a folosit de faptul ca nu a fost chemata in judecata, ca parte, in procesul privind acţiunea in revendicare care a fost intentat de Ana Maria Petrini soţului sau, Vasile Gherghescu, pentru a susţine ca hotararea nu i-ar fi opozabila.
Macovei a umblat la raport?
Ultimul raport al Comisiei Europene privitor la starea justitiei din Romania are multe in legatura cu Monica Macovei, care este si europarlamentar. Una dintre cele mai ciudate recomandari facute de comisarii europeni este cea referitoare la cooperarea judecatorilor cu procurorii. Probabil, acest raport a fost influentat mult de relatiile date de fostul ministru al Justitiei, procurorul Monica Macovei. “Cooperarea intre Consiliul Superior al Magistraturii, puterea executiva si conducerea parchetelor privind politica in materie de resurse umane pentru sistemul judiciar s-a confruntat cu dificultati continue. Nu au fost inca adoptate legile care introduc functia de manager de instanta si redefinesc rolul grefierilor din cadrul instantelor, o masura cu un potential considerabil de a reduce volumul de lucru al magistratilor. imbunatatirile capacitatii Institutului National al Magistraturii si introducerea unor standarde egale de recrutare pentru categorii diferite de candidati nu au fost efectuate decat recent, prea tarziu pentru a asigura pregatirea corespunzatoare pentru punerea in aplicare a noilor coduri. Pana acum, nu a fost convenit un plan comun de punere in aplicare a noilor coduri”, se prezinta in raport.
Intr-un interviu acordat DeCe News, Norica Nicolai explica cum de are Monica Macovei, acuzata ca a condus campania de dezinformare in timpul referendumului, o asemenea influenţa in PE.
“Daca vom privi puţin in urma, de fapt la comisiile din Parlamentul european, la cabinete. Putem observa ca acolo sunt angajaţi foarte mulţi romani. Sunt oameni apropiaţi de Monica Macovei. Prin aceşti oameni s-a pus la cale aceasta strategie”. Deloc de neglijat ar fi si familiile politice, care işi susţin propriile partide, afirma euro-parlamentarul. “Orice grup politic are tot interesul ca membri sai sa aiba posibilitatea de a avea toate avantajele. PDL este o parte a PPE şi este firesc ca ei sa-i apere. Pe unii dintre ei, in ciuda explicaţiilor, nu i-a interesat. Pur şi simplu. Sunt oameni politici cu interese politice foarte clare”, conchide Nicolai.
Cine lupta pentru procurorul sef
In momentul de fata, Monica Macovei se lupta pentru ca numirile ei in functii cheie din Justitie sa nu dispara. Ea a fost cea care i-a numit in functie pe Laura Kovesi, Procurorul General al Romaniei, care la acea data avea varsta de 33 de ani şi era şeful DIICOT Mediaş. De asemenea, in contextul in care noul ministru al justitiei, Mona Pivniceru vrea sa o schimbe pe Kovesi din functie, Macovei a atacat-o pe Piviniceru. Ea l-a catalogat pe ministru drept un „este un personaj exotic” şi i-a reamintit acesteia ca nu trebuie sa faca „nicio propunere de numire sau revocare a procurorilor cu funcţii de conducere de la Parchetul General, DNA şi DIICOT” atat cat timp exista un preşedinte interimar. „Este un personaj exotic, este prietena cu familia Costiniu, judecatorul condamnat pentru fapte de corupţie. Am remarcat ca Mona Pivniceru are un discurs asemanator cu discursul politicienilor. Va amintiţi ce spunea despre dosarul «Trofeul Calitaţii», ca e proces politic şi justiţia e folosita ca moneda politica? Asta am auzit numai din partea politicienilor inculpaţi şi a prietenilor lor. Un judecator n-ar trebui sa faca astfel de aprecieri, rolul lui este tocmai sa se ţina departe de influenţele politice, sa le respinga, sa nu cedeze”, a mai spus Monica Macovei.
A eliminat conditia bunei reputatii dar i-a demascat pe securisti
Conditia bunei reputatii, esentiala pentru imaginea Justitiei, a existat initial in Legea 303/2004, insa fosta ministresa Monica Macovei a eliminat-o in 2005, astfel incat mai multi magistrati care au produs indignarea opiniei publice prin diferite manifestari au putut ramane mai departe in sistem, fara ca macar sa poata fi sanctionati disciplinar.
Pe de alta parte, Macovei a fost cea care a introdus in Legea 303/2004 privind statutul magistraţilor, prevederea conform careia procurorii şi judecatorii “nu pot fi lucratori operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii”. Incalcarea acestor dispoziţii “conduce la eliberarea din funcţia deţinuta, inclusiv cea de judecator sau procuror”.
Stefan Trandafir
