Pe tabla de șah a justiției, politicul s-a polarizat, pe de o parte, prin Ministerul Justiției, ca reprezentat al Guvernului PSD-PNL, pe de alta parte, prin Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), ca reprezentat al opoziției PDL și puterii de la Cotroceni. Ultimele mișcari de cristalizare a centrilor de forța din Justiție a fost ca Daniel Morar sa fie primit in cadrul CSM, dar nu inainte de a se auto-delega sa coordoneze direct Direcția Naționala Anticorupție (DNA) și Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT) precum și toate parchetele din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casație și Justiție. Aceste mișcari nu sunt constituționale, dar executarea lor nu pare sa blocata de nimic pentru ca reprezentanții Justiției și ai politicului și-au facut un obicei din a incalca drepturile constituționale.

La sfarșitul saptamanii trecute, fostul șef al DNA, Daniel Morar, a devenit membru in cadrul CSM printr-o hotarare a consiliului care frizeaza legea. “In sedinta de astazi, 23 octombrie 2012, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotarat – cu majoritate de voturi –  ca prim – adjunctul procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie poate participa la sedintele Sectiei pentru procurori si ale Plenului CSM, in caz de vacanta a functiei de procuror general. Potrivit art. 7 alin (3) din Regulamentul de ordine interioara al parchetelor, aprobat prin Ordinul Ministrului Justitiei nr. 529/C/2007, „in perioada absentei procurorului general sau a imposibilitatii exercitarii functiei, indiferent de cauza acesteia, inclusiv revocarea, prim-adjunctul procurorului general il inlocuieste de drept in exercitarea  atributiilor ce ii revin in aceasta calitate, iar in cazul absentei acestuia sau al imposibilitatii exercitarii functiei, indiferent de cauza acesteia, inclusiv revocarea, atributiile sunt exercitate de drept de adjunctul  procurorului general.” Avand in vedere faptul ca procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este membru de drept al Consiliului Superior al Magistraturii, in considerarea calitatii pe care o detine si in scopul asigurarii reprezentarii la nivelul Consiliului, prin conducator, ca reprezentant al autoritatii judecatoresti a Ministerului Public, Plenul CSM a apreciat ca prim-adjunctul procurorului general poate participa la sedintele Sectiei pentru procurori si ale Plenului Consiliului, avand aceleasi atributii, competente si interdictii de a participa sau de a vota – art. 28, alin (2) din Legea nr. 317/2004 – pe care le are procurorul general”, arata hotararea consiliului.

Morar, marele “parchetar”

Insa, aceasta decizie a fost luata abia dupa ce Morar și-a atribuit prerogativele coordonarii (prin intermediul ordinului nr. 188 din 09.10.2012) a aproape tuturor instituțiilor de verificari și cercetari penale, incepand cu DNA și DIICOT și terminand cu toate parchetele din cadrul PICCJ. “Art. 1 – Prim-adjunctul procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casație și Justiție coordoneaza direct activitatea Direcției Naționale Anticorupție, Direcției de Investigarea a Infracțiunilor de Criminalitate Organizata și Terorism, Secției de urmarire penala și criminalistica, Secției parchetelor militare, Serviciului de cooperare judiciara internaționala, relații internaționale și programe, Biroului de informare publica și relații cu presa și Compartimentului documentelor clasificate. Art. 2 – Adjunctul procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casație și Justiție coordoneaza direct activitatea Secției judiciare, Secției de resurse umane și documentare, Direcției de exploatare a tehnologiei informației, Unitații de implementare a Programelor Phare, Departamentului economico-financiar și administrativ, Biroului juridic și a Serviciului de audit public intern. Art. 3 – Pe perioada absenței sau a imposibilitații exercitarii funcției, atribuțiile de coordonare prevazute la art. 1 și art. 2 sunt preluate și exercitate reciproc de prim-adjunctul procurorului general sau adjunctul procurorului general. Art. 4 – Secția de resurse umane și documentare va lua masuri pentru comunicarea prezentului ordin. Art. 5 – Prezentul ordin intra in vigoare la data emiterii, data de la care iși inceteaza aplicabilitatea Ordinul nr. 362 din 21 octombrie 2008 al procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casație și Justiție”, arata ordinul semnat de Daniel Morar.  Cu alte cuvinte, prin invitația adresata fostului șef DNA in CSM, Justiția s-a imparțit in doua: procurorii de partea opoziției, judecatorii de partea puterii.

De unde a plecat procurorul Morar

Intre 1992 și 1994, fostul șef al DNA, Daniel Morar a fost ca procuror la Procuratura Locala Cluj-Napoca. In perioada 1 ianuarie 1999 – 25 iulie 2002, Daniel Morar a indeplinit funcția de Procuror șef la Secția de urmarire penala a Parchetului de pe langa Curtea de Apel Cluj, incheindu-și mandatul prin demisie. In aceasta perioada, a fost delegat la Secția anticorupție, urmarire penala și criminalistica din Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justiție, pentru finalizarea anchetei in dosarul Gabriel Bivolaru (fost deputat acuzat de fraudarea BRD, 1-10 martie 1999) și in dosarul Viorel Burzo (fostul șef al Secției Penale de la Curtea de Apel Cluj, acuzat de trafic de influența, 5 ianuarie – 5 martie 2001). A instrumentat dosarul fraudarii Bancii Dacia Felix, in care au fost trimiși in judecata Sever Mureșan, fost acționar și membru in consiliul de administrație, alaturi de Mircea Horia Hossu, fost prim-vicepreședinte al bancii, cei doi fiind acuzați ca au sustras, prin mai multe inginerii financiare, aproximativ 160 de milioane USD. Procurorul Morar a mai instrumentat dosarul „Alimentara”, in care fostul primar Gheorghe Funar a fost acuzat de abuz in serviciu, instanța luand decizia de scoatere de sub urmarire penala a fostului primar. De asemenea, un alt eșec al procurorului Morar este legat de acuzarea fostului șef al Direcției Drumurilor Naționale Bistrița și vicepreședinte PD Bistrița, Liviu Ciupe, acuzații retrase pana la urma, iar statul roman a fost nevoit sa-i plateasca lui Ciupe despagubiri de 1,4 miliarde lei vechi pentru cele patru luni de arest. Prin Decretul nr. 849 din 11 august 2005, Daniel Morar a fost numit, incepand cu data de 12 august 2005, in funcția de procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA). Funcția sa este asimilata funcției de prim-adjunct al procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casație și Justiție. Conform prevederilor art. 54 din Legea nr. 303/2004 mandatul procurorului-șef al DNA este de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data.

Demisia in bloc!
Intr-o scrisoare, Uniunea Naționala a Judecatorilor din Romania a cerut demisa in bloc a membrilor CSM. “Va reamintim, stimați colegi, ca definiția din limbajul comun a noțiunii de „consiliu”, verificabila in dicționare, este aceea de „colectiv organizat cu sarcini de conducere”. Prin urmare, asemenea organism presupune existența unor persoane dispuse a se asculta unele pe celelalte și a-și rezolva problemele interne prin dialog și vot, in spirit de respect reciproc. Dimpotriva, este in flagranta contradicție cu noțiunea de „consiliu” existența unor grupuri de interese care iși rezolva conflictele și problemele de orgoliu personal prin declarații publice de nivel inacceptabil, afectand astfel imaginea unei instituții fundamentale și contribuind la pierderea increderii cetațenilor in justiție. Așa cum fara indoiala cunoașteți, exista nenumarate probleme in cadrul sistemului judiciar care necesita energia și dedicația domniilor voastre. In condițiile in care, din cauza neințelegerilor și a neincrederii reciproce, nu puteți totuși funcționa ca un Consiliu, va solicitam sa va asumați in mod responsabil o demisie in bloc. Justiția are nevoie de un Consiliul Superior al Magistraturii, nu de 19 membri individuali incapabili sa vada interesul sistemului mai presus de interesele personale.”

Razvan Robu

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.