După ce planul lui Vasile Salanță, zis Moș Pic, de a construi câteva blocuri pe liziera pădurii dintre Cluj Napoca și localitatea Popești au fost dejucate în comisia de urbanism a CJ Cluj, investitorul a schimbat proiectul și a primit avizele necesare. În vară el a cerut aprobarea unui proiect imobiliar care prevedea 180 de apartamente și spații comerciale, iar după ce membrii comisiei de urbanism nu au aprobat proiectul, Salanță a obținut avizul pentru un proiect de locuințe cu două etaje care se vor întinde pe o suprafață de 3,5 hectare. Oamenii din zonă sunt nemulțumiți pentru că cei care s-au mutat acolo au fugit de aglomerația orașului dar, se pare, nu pot evita explozia imobiliară care paralizează orașul.
Spre finele acestei săptămâni, în ședința de urbanism a CJ Cluj a fost avizat pozitiv proiectul de imobile cu maxim două etaje care se va construi pe o suprafață de 3,5 hectare. Beneficiarul investiției este firma Someșul Cald Producție care aparține omului de afaceri din domeniul imobiliarelor Vasile Salanță. Terenul, care se află în proprietatea firmei, va fi împărțit în 80 de parcele, pe care se vor edifica 62 imobile cuplate, 16 imobile individuale și două mixte. Practic un cartier nou va răsări pe liziera pădurii care se află între Cluj Napoca și localitatea Popești, unul dintre sateliții municipiului.
Inițial, proiectul prevedea nu mai puțin de 26 de blocuri, dar propunerea sub această formă a fost respinsă în vară.
Potrivit cererii inițiale, la nivelul zonei metropolitane Cluj există un deficit de unități locative. Prin proiect se dorește dezvoltarea zonei spre funcțiunea de locuire, prin crearea unui ansamblu de locuințe colective și funcțiuni complementare, drumuri de acces, trotuare, parcări, loc de joacă pentru copii, spații verzi.
Proiectul care prevedea cele 26 de blocuri a fost respins fără drept de apel de reprezentanții Primăriei Baciu care au refuzat categoric să emită un aviz pozitiv pe motiv că în zona respectivă sunt construite doar case-locuințe individuale.
La fel, membrii comisiei județene și arhitectul șef Claudiu Salanță și-au exprimat refuzul de a permite construirea de blocuri în zona respectivă. Arhitectul Radu Spânu a spus că locuințele colective nu pot fi construite în satul Popești, iar arhitectul Laszlo Tulogdy a atras atenția asupra faptului că în satul respectiv toți care au primit autorizații de construcție au fugit de aglomerația din oraș.
„Eu nu o să semnez niciodată pentru locuințe colective în Popești, mai ales că nici comunitatea nu își dorește o zonă cu blocuri aici’, a declarat Salanță în ședință.
Prieteni controversați
Vasile Salanță este partener de afaceri cu Teodor Pop Puscaș, fostul chestor de poliție, sau cu șeful Ocolului Silvic Cluj, Adrian Apostoaie. De altfel, capitalul financiar de care dispune Vasile Salanță provine din afaceri cu lemn făcute în zona Gilău – Someșul Rece.
Firma Cristal Turism este deținută de Adelina și Vasile Salanță, însă în cadrul firmei au mai fost asociați avocatul Teodor Pruncuț și Harț Marius Foia. Cel din urmă este partener de afaceri, în cadrul firmei TI Trust Invest, cu membrii familiei Căpușan, care dețin complexul Sun Garden Resort. Firma respectivă a vândut lacul Laguna Albastră (cumpărat de la primăria Aghireșu) omului de afaceri dejean Ioan Tecar. Hârț-Foia este administrator al complexului Sun Garden Resort și a făcut parte și din conducerea Clujana.
În cadrul firmei Allas Grup, Salanță este asociat cu fostul șef al IPJ Cluj, Pop Pușcaș Teodor, patronul firmei de pază PP Protect. Cei doi sunt proprietarii hotelului Royal din cartierul Gheorgheni. De asemenea, prin intermediul acestei firme, Salanță și Pușcaș au construit mai multe imobile de locuințe în Florești.
În această firmă a fost asociat și fostul șef al Ocolului Silvic Gilău, șeful Ocolului Silvic Cluj, Adrian Apostoaie.
Fostul șef al poliției clujene, Teodor Pop Puscaș, Vasile Salanță și Nicolae Căpușan, acționari în cadrul Euro Hunter SRL, au ajuns să dețină și parte din patrimoniul Piscicola.
Miza acestei societăţi o reprezintă lacurile din Mărtineşti care ocupă o suprafaţă totală de 176,42 de hectare de teren, din care 142,57 de hectare de luciu de apă. Societatea Piscicola, care începuse să acapareze lacurile din judeţ, a intrat în posesia fermelor piscicole de la Mărtineşti. Aceste puneri în posesie au fost făcute cu sprijinul guvernului care dorea privatizarea lacurilor.
Afaceri imobiliare controversate
În cartierului Între Lacuri, mai precis strada Dionisie Roman, el urmează să construiască 10 blocuri care vor avea un regim maxim de înălțime de (1-3)S+P+4E+R. Ultimul nivel va avea o retragere față de planul fațadei de minim 1,80 m.
”Ansamblul propus este format din 10 imobile destinate locuirii colective, o clădire destinată dotărilor cu acces public, un teren destinat unei grădinițe precum și un parc. Suprafața totală reglementată prin PUZ: 21 455 mp. La nord, este și sud se află locuințe colective, parțial la nord se află locuințe individuale, la nord-est supermarketul Lidl, la sud școala generală Alexandru Vaida Voievod, la vest se află un teren viran”, se arată în documentația depusă la Primăria Cluj Napoca.
La acest proiect, vecinii au atras atenția că se așteaptă să fie respectate distanțele față de vecinătăți.
În zona Parcului Rozelor, după ce imobiliarul Vasile Salanță a primit autorizația de construcție pentru construirea unui bloc pe un spațiu verde, Primăria Cluj Napoca a anunțat că va investi în modernizarea zonei aproximativ 30 milioane de dolari. Până acum, administrația locală a preferat ca zona respectivă să nu fie amenajată în niciun fel, timp de ani de zile.
Tot Vasile Salanță construiește un cartier de locuințe la liziera pădurii Hoia. În acest scop a pietruit un drum prin pădure pentru a asigura accesul utilajelor de construcție pe șantier. Acest lucru i-a scandalizat pe clujeni, iar când primarului Emil Boc i s-a cerut să explice cum s-a ajuns la această situație, edilul a răspuns simplu: ”Habar nu am avut că asemenea giganți imobiliari se construiesc în buza orașului”!
Ecologiștii clujeni, în frunte cu fostul deputat Adrian Dohotaru, au cerut prefectului să suspende autorizația de construire a ansamblului imobiliar cu 700 de apartamente, dar până acum el nu a luat o decizie.
Cum a ajuns 1 hectar de teren din Cluj Napoca în proprietatea lui Vasile Salanță
Vasile Salanță urmează să edifice un alt proiect imobiliar de anvergură în zona Tăietura Turcului. Terenul respectiv, cu o suprafață de 11.600 mp, a aparținut statului, însă, cu pași mici, el a ajuns în patrimoniul unei societăți comerciale care a fost falimentată în urma contractării unor împrumuturi. Ulterior, terenul a fost vândut, oamenii de afaceri între care s-a încheiat tranzacția fiind și prieteni. Terenul a aparținut fostei Centrale a Sării și Nemetaliferelor București care, ulterior s-a transformat în SC Cominex Nemetalifere SA și a fost folosit ca amplasament pentru fosta fabrică de bentonită a societății. Compania de stat a devenit Salrom, iar terenul respectiv a rămas în proprietatea Conimex Nemetalifere SRL. La această societate sunt acționari RUSU VASILE, NECIU DANUT, VADAN DUMITRU, RUSU ELEONORA (persoane fizice care dețin aproximativ 7% din acțiunile companiei) și firmele PRAGMATIC COMPREST (acționar majoritar cu aproape 70%), Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (18%) și COMINEX NEMETALIFERE SA (6% din pachetul de acțiuni).
Salanță a cumpărat, prin intermediul SC Cristal Turism și SC Someșul Cald, terenul cu o suprafață de peste 1 hectar de la Conimex.
Dănuț Neciu, unul dintre acționarii Conimex, este înrudit cu Gavril Neciu, fostul șef al UM 0215 Cluj. Cel din urmă a absolvit Școala de Ofițeri de Securitate de la Băneasa, promoția 1973, fiind coleg de clasă cu șeful de personal al fostei UM 0215 București, col. Constantin Constantin, cumnatul lui Viorel Hrebenciuc.
