Moștenitorii veteranilor de război l-au dat în judecată pe Emil Boc: De 20 de ani demersurile au fost sortite eșecului

Mai mulți clujeni, moștenitori ai unor veterani de război l-au dat în judecată pe Emil Boc pentru că de aproximativ 20 de ani, niciunul dintre ei, proprietari ai unor parcele de teren, nu au reușit să își ridice construcția pe zona parcelată pentru veterani de război. Fiecare dintre ei dețin câte 500 de mp în zona Barc, cartier Someșeni, însă oricâte demersuri în acest sens au făcut din 1998 și până în prezent, acestea au fost în zadar.

Printr-o hotărâre de Consiliu Local din anul 1998 s-a aprobat atribuirea de terenuri, loc de casă, în suprafață de câte 500 de mp, terenuri situate în cartierul Someșeni, veteranilor de război. Cu toate că prin respectiva hotărâre de Consiliu Local s-a precizat faptul că aceste loturi de teren au fost atribuite unor persoane, în virtutea calității de veterani de război, cu destinație de loc de casă, cu toate acestea de la momentul adoptării hotărârii, respectiv din 1998 și până în prezent, niciunul dintre proprietarii acestor loturi de teren nu au beneficiat, eminamente, de ele.

”De aproape 20 de ani de la atribuirea acestor loturi de teren, fiecare proprietar a încercat să obțină o documentație legală în vederea demarării lucrărilor de construcție a unei locuințe. Din păcate, toate demersurile au fost sortite eșecului, din mai multe considerente”, spun clujenii.

Ba mai mult, unor proprietari, li s-a comunicat faptul că zona respectivă atribuită veteranilor de război ca loc de casă este neconstruibilă, respectiv a fost încadrată în categoria de folosință ”zona verde”.

Ca urmare a adoptării noului Plan Urbanistic General (PUG), lotul a fost încadrat într-o unitate teritorială care va permite construirea de locuințe cu regim redus de înălțime, însă ”plauzibil demers, dar zadarnic”, spun clujenii, deoarece pentru demararea lucrărilor de construcție a unei case, se impune realizarea unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ). Numai că, pentru reglementarea juridică a loturilor de teren existente în zonă se impune ca toți proprietarii celor 66 de loturi de teren să își exprime acordul, însă aceștia sunt de negăsit.

”Proprietarii acelor loturi de pământ sunt moștenitorii veteranilor de război, iar în unele cazuri acele loturi s-au vândut de către moștenitori, iar actualii proprietari sunt de negăsit. Apreciem că munca noastră este zadarnică, ori cât de mult am încerca, să putem să identificăm fiecare moștenitor sau actual proprietar”, spun clujenii.

Din aceste considerente, aceștia apreciază că este atributul Primăriei Cluj-Napoca de a urbaniza zona respectivă, având în vedere aceste aspecte. Clujenii consideră că prin elaborarea unui PUZ de către autoritatea locală este singura cale prin care se poate soluționa situația.

”Din moment ce aceste imobile au fost atribuite cu titlu de ”loc de casă” era normal ca acea zonă să fie încadrată în intravilanul localității și să fi fost urbanizată anterior atribuirii efective. Având în vedere că de la atribuirea imobilelor și până în prezent, nu am putut să dispunem de bunul nostru astfel cum am fi dorit, apreciem că ne aflăm în prezența unei încălcări grave a dreptului de proprietate al acestora.

Apreciem că Primăria Cluj-Napoca este singura autoritate în măsură să clarifice situația juridică a zonei, raportat la împrejurarea că noi oricâte demersuri vom iniția nu vom putea identifica pe toți cei 66 de proprietari.

Ținând cont de faptul că de aproape 20 de ani, niciun proprietar al acelor parcele nu a reușit să își ridice construcția pe locul denumit ”loc de casă”, aflându-se în imposibilitatea practică de a ne putea reglementa singuri zona respectivă, vă solicităm demararea lucrărilor în vederea urbanizării zonei care face obiectul cererii prin realizarea unui PUZ”, mai spun proprietarii terenurilor.

Primăria Cluj: PUZ-ul trebuie să fie întocmit de investitorii interesați

Cu privire la cele solicitate de clujeni, Direcția Generală de Urbanism a comunicat că ”terenul care face obiectul plângerii este situat într-o zonă neconstruită și neconstituită urbanistic. Caracterul actual al acestui teritoriu este de terenuri cu destinație agricolă – pășuni, fânețe, arabil – sau libere situate în intravilanul municipiului. Parcelele atribuite au suprafața de 500 mp și sunt în prezent în proprietate particulară. În situația în care investitori privați solicită autorizarea amplasării de construcții, cum este cazul de față, autoritatea publică locală are dreptul ca, după caz, prin certificatul de urbanism să condiționeze autorizarea investiției de aprobare de către autoritatea publică competentă a unui plan urbanistic zonal, elaborat și finanțat prin grija persoanelor fizice și/sau juridice interesate”.

Prin urmare, Direcția de Urbanism a propus Consiliului Local să respingă plângerea clujenilor și au recomandat ca studiul de urbanism – PUZ – să fie întocmit de investitorii interesați.

Clujenii speră ca instanța să tranșeze problema

Prin urmare, cei opt clujeni (Marinela Pedestru, Olimpia Oprea, Georgeta Ligia Molnar, Valentin Tartamus, Rodica Chesăuan, Elena-Gabriela Porav, Ioan Sasu și Roxy Lemn SRL) au dat în judecată Consiliul Local Cluj și pe primarul Emil Boc, solicitând în instanță ca Primăria să fie obligată la efectuarea planului de urbanism zonal și de asemenea, să fie obligată la plata de daune pentru prejudiciile cauzate acestora din cauza faptului că nu au putut uza pe deplin de la dreptul de proprietate.

În iarna acestui an, Tribunalul Cluj a respins cererea formulată de clujeni, însă aceștia au făcut recurs. Cazul se află acum la Curtea de Apel Cluj, nefiind stabilit deocamdată primul termen de judecată.

Avalanşă de plângeri faţă de noul PUG

Noul Plan Urbanistic General (PUG) s-a dorit a fi unul flexibil şi adaptabil, însă lista nemulţumiţilor de noile reglementări creşte de la o zi la alta, iar tot mai mulți clujeni scot la suprafaţănelegalităţile la care au fost supuşi începând cu sfârşitul anului 2014. Mulţi dintre ei apelează la instanţelejudecătoreşti pentru a li se respecta dreptul la proprietate, fiind de fapt singura speranţă a acestora.

Prin noul PUG al municipiului Cluj Napoca, urbaniștii au trasat, discreționar, așa numitele zone verzi ale orașului, unde nu se mai poate construi nimic, cu excepția parcurilor sau zone de agrement.

În primăvara acestui an, celebrul PUGa fost anulat în parte de Tribunalul Cluj și Curtea de Apel Cluj, pe motive de încălcare gravă a dreptului constituțional care apără proprietatea.De la această decizie finală a Curții de Apel Cluj, Emil Boc și angajații Primăriei Cluj Napoca, de la Serviciul Urbanism, nu mai pot aplica discreționar legea.

Avocatul Răzvan Bălosu, care a obținut această sentință definitivă, a explicat pentru EvZ că prin mutarea, în noul PUG, a unor terenuri în categoria de ”spații verzi”, orice altă funcțiune urbanistică va fi exclusă. ”Noi am cerut să se revină la situația de dinaintea adoptării noului PUG, deoarece nu este legal ca cineva să dispună pentru proprietatea ta, fără ca tu, ca proprietar, să nu beneficiezi de o despăgubire la justa valoarea a zonei. Primăria Cluj Napoca avea obligația să amenajeze un număr de metri pătrați de spații verzi și atunci ce s-a gândit: să realizeze acest lucru pe proprietățile private ale oamenilor. În timpul procesului, reprezentanții Primăriei Cluj au recunoscut că nu au în intenție să amenajeze locuri de joacă sau parcuri în viitorul apropiat pe aceste terenuri”, a explicat avocatul Bălosu.