Primarul orașului Cîmpeni, Ioan Călin Andreș, a inițiat, de curând, un memoriu prin care cere actualei guvernări refacerea și reabilitarea celor trei drumuri naționale (DN 74, DN 74A şi DN 75) din Apuseni. Potrivit edilului, acesta mai trebuie semnat de câțiva dintre primarii localităților din Țara Moților, iar în zilele următoare va fi înaintat premierului României, Dacian Cioloș.
”Este vorba despre o inițiativă care privește Munții Apuseni și moții. Ne dorim dezvoltare și de ce nu să spunem că suntem europeni! Nu avem nicio variantă dacă nu avem drumuri, de aceea am inițiat un memoriu către actuala guvernare. Dacă nu avem sorți de izbândă în ceea ce privește reparația capitală a celor trei DN la care facem referire, noi, moții, ne rezervăm dreptul de a face și alte demersuri legale către Guvernul României pentru a rezolva această problemă de grad zero pentru noi! În zilele următoare sper ca acest memoriu să fie semnat și de ceilalți primari din Apuseni, iar săptămâna viitoare să ajungă pe masa d-lui Prim-Ministru Dacian Cioloș”, a spus primarul Ioan Călin Andreș.
Prezentăm mai jos, integral, memoriul pregătit pentru a fi trimis premierului Dacian Cioloș:
”CĂTRE, GUVERNUL ROMÂNIEI
În atenţia d-lui PRIM-MINISTRU DACIAN CIOLOȘ
Stimate domnule Prim-Minislru DACIAN CIOLOŞ, vă transmitem aceste rânduri din oraşul Cîmpeni, capitala de suflet a Ţării Moţilor. Ţara Moţilor a fost şi va rămâne pentru România una din zonele încărcate de istorie, dar şi o zonă caracterizată de frumuseţea cadrului natural şi de ospitalitatea locuitorilor, la care se adaugă cu mult succes obiceiurile şi tradiţiile păstrate nealterate de sute de ani.
Căile rutiere de comunicaţii au fost de-a lungul timpului unul din principalele elemente care au influenţat viaţa economico socială a zonei. Calitatea şi gradul de extindere a căilor rutiere de comunicaţii au determinat şi determină în mod hotărâtor dezvoltarea industriilor din zona Munţilor Apuseni, a turismului, diminuarea fenomenului de depopulare.
În prezent, singurele drumuri naţionale care asigură legătura Ţării Moţilor cu zonele limitrofe sunt următoarele:
– DN 74 asigură legătura cu localităţile Alba Iulia (jud. Alba) şi Brad (jud. Hunedoara);
– DN 74A asigură legătura între localităţile Cîmpeni şi Abrud;
DN 75 asigură legătura cu localităţile Turda(jud. Cluj) şi Ştei(jud. Bihor);
Localităţile din Munţii Apuseni pentru care cele trei drumuri naţionale mai sus menţionate sunt singurele căi auto de legătură cu zonele şi localităţile vecine Ţării Moţilor sunt:
– Oraşe : Zlatna, Abrud, Cîmpeni şi Baia de Arieş ;
– Comune : Bucium, Mogoş, Ciuruleasa, Roşia Montană, Ocoliş, Poşaga, Sălciua, Lupşa, Bistra, Sohodol, Vidra, Avram lancu, Vadu Moţilor, Poiana Vadului, Albac, Horea, Scărişoara, Gîrda de Sus şi Arieşeni.
Populaţia din localităţile mai sus menţionate, care utilizează pentru deplasarea cu mijloace auto drumurile naţionale DN 74, DN74A şi DN 75, era conform recensământului din anul 2011 de peste 50.000 locuitori.
Distanţele necesar a fi parcurse până la cele mai importante oraşe aflate în zonele limitrofe Tării Moţilor, dacă se ia ca reper oraşul Cîmpeni denumit pe drept cuvânt Capitala Tării Moţilor, sunt următoarele: Cluj- Napoca – 120 km.; Deva – 89 km.; Turda 88 km.; Brad – 52 km.; Ştei – 80 km.; Oradea – 161 km.;
Starea precară a celor trei drumuri naţionale mai sus menţionate este unul din principali factori care au determinat ca activitatea economică din Ţara Moţilor să fie caracterizată la această dată ca fiind una modestă.
Munţii Apuseni s-au remarcat din cele mai vechi timpuri ca fiind o zonă propice practicării mineritului. Exploatarea şi prelucrarea minereului au constituit surse extrem de importante de venit pentru locuitorii zonei. Activitatea în minerit s-a menţinut la parametrii buni şi după anul 1989, dar în prezent această activitate s-a redus extrem de mult, fapt ce a determinat o reducere masivă a locurilor de muncă din zonele exclusiv miniere (Zlatna, Roşia Montană ,Abrud, Baia de Arieş), cu implicaţii deosebit de grave asupra condiţiilor de viaţă a locuitorilor din cele patru zone menţionate, dar şi din localităţile învecinate cu acestea. Diminuarea activităţilor în minerit s-a datorat atât conjuncturii economice interne şi internaţionale, cât şi stării precare a drumurilor de acces spre zonele respective. Posibilii investitori în industria mineritului au fost şi sunt descumpăniţi de starea drumurilor de acces din Ţara Moţilor, fapt ce i-a determinat să renunţe la intenţiile de a investi pentru relansarea mineritului din zonă.
