Motivele pentru care Curtea de Apel a menţinut condamnarea de opt ani in cazul tanarului Mihai Szekely

Curtea de Apel Cluj a finalizat saptamana aceasta motivarea hotararii penale prin care a admis apelurile declarate de DIICOT Cluj şi Mihai Szekely, prin care a menţinut condamnarea de opt ani de inchisoare cu executare in cazul acestuia din urma dar a admis incadrarea juridica şi a desfiinţat masura confiscarii speciale.  Cu toate ca hotararea Curţii de Apel nu este definitiva, putand fi atacata cu recurs la Inalta Curte, Gazeta de Cluj va prezinta motivele care au dus la menţinerea condamnarii tanarului Mihai Szekely la opt ani de inchisoare cu executare.

Mihai George Szekely, impreuna cu mama sa, Georgeta Szekely, au fost trimişi in judecata de catre DIICOT sub acuzaţia ca ar fi comis infracţiunile de deţinere şi trafic de droguri. Alaturi de aceştia, au mai fost trimişi in judecata Mocanu Dan Adrian, Alba Paul Fabian, Ciupe Daniel si Lazar Adina Alexandra, sub acuzaţia de complicitate la trafic de droguri. Printr-o decizie controversata, Tribunalul Cluj a decis ca pentru buna desfaşurare a procesului  se impune disjungerea cauzei care-i priveşte pe Mocanu Dan Adrian, Alba Paul Fabian, Ciupe Daniel si Lazar Adina Alexandra, persoane care au decis sa-şi recunoasca faptele pentru a beneficia de prevederile art.320, indice 1, din Codul de Procedura Penala, beneficiind de o reducere cu o treime a limitelor de pedeapsa. In acest mod, Mocanu Dan Adrian, Alba Paul Fabian, Ciupe Daniel si Lazar Adina Alexandra au fost condamnaţi cu suspendare in dosarul cu numarul 479/117/2011, sentinţa ramanand definitiva. In ceea ce ii priveşte pe Mihai Szeley şi pe mama sa, la data de 12 mai 2011, Tribunalul Cluj i-a condamnat pe Szekely George Mihai la pedeapsa de 8 ani inchisoare in regim de detenţie şi pe Szekely Georgeta, mama acestuia la pedeapsa de 3 ani inchisoare, cu suspendare sub supraveghere a executarii pedepsei, pe durata termenului de incercare, stabilit de instanţa la 7 ani.

Procurorii au cerut inlaturarea circumstanţelor atenuante
Impotriva sentinţei Tribunalului Cluj au depus apel-uri atat DIICOT Serviciul teritorial Cluj, cat şi Mihai Szekely şi mama sa.  DIICOT ST Cluj a criticat sentinţa atacata, cerand Curţii de Apel ca fiind nelegala şi netemeinica, cerand inlaturarea aplicarii prevederilor art.16 din Legea 143/2000, de care s-a bucurat Mihai Szekely, articol care prevede reducerea la jumatate a limitelor pedepsei aplicate in cazul in care persoana urmarita “denunţa şi faciliteaza identificarea şi tragerea la raspundere penala a altor persoane care au savarşit infracţiuni legate de droguri”.  In ceea ce o priveşte pe Georgeta Szekely, mama lui Mihai Syekely, DIICOT Cluj a cerut inlaturarea prevederilor art. 74 din Codul Penal, care privesc circumstanţele atenuante judiciare, şi anume buna conduita a infractorului inainte de savarşirea faptei, staruinţa depusa de infractor pentru a inlatura rezultatul infracţiunii sau a repara paguba pricinuita şi atitudinea infractorului dupa savarşirea infracţiunii. In subsidiar, DIICOT Cluj a cerut, cu privire la Georgeta Szekely, inlaturarea regimului de executare a pedepsei de trei ani cu suspendare sub supraveghere şi inlocuirea ei cu o pedeapsa cu executare.
Cu privire la aplicarea art 16 din legea 143/2000, care reduce limitele de pedeapsa in cazul in care inculpatul faciliteaza tragerea la raspundere a altor persoane care au savarşit infracţiuni legate de droguri, instanţa de apel a reţinut ca acesta este incident in speţa, şi, pe cale de consecinţa, a decis aplicarea lui. „In speţa de faţa au fost intrunite toate condiţiile necesare pentru ca inculpatul sa beneficieze de reducerea la jumatate a limitelor de pedeapsa, deoarece, faptul ca nu s-a inceput urmarirea penala impotriva persoanei faţa de care a formulat denunţ inculpatul Szekely George Mihai nu se datoreaza faptului ca informaţiile furnizate de acesta nu s-au putut verifica sau ca au fost complet eronate, ci unor situaţii care nu au legatura cu voinţa inculpatului de a facilita identificarea acelei persoane şi apoi tragerea ei la raspunderea penala.” , se arata in motivarea sentinţei.
Referitor la aplicarea prevederilor art 74 din Codul Penal, care desemneaza  circumstanţele atenuante judiciare, Curtea a concluzionat ca este justificabila reţinerea acestora. Astfel, „conduita buna” la care se refera textul de lege, „este indeplinita” din cauza lipsei antecedentelor penale. „De asemenea nu poate fi omis faptul ca ambii se bucura de referinţe pozitive şi sunt persoane cu un anumit grad de instrucţie şcolara ceea ce conduce la concluzia ca ambii au conştientizat consecinţele faptelor şi au un potenţial de reintegrare sporit”, se arata in decizia penala a Curţii.

Era greşita incadrarea juridica

Apelul inaintat de Mihai Szekely şi de Georgeta Szekely viza schimbarea incadrarii juridice a faptelor comise, inlocuirea pedepsei cu executare cu una cu suspendare şi inlaturarea masurii confiscarii speciale cu privire la suma de 80.000 de euro dispusa de instanţa de fond.  Cu privire la greşita incadrare, instanţa de apel a decis ca schimbarea incadrarii juridice se impune in ceea ce priveşte infracţiune de nerespectare a regimului armelor şi muniţiilor. „Curtea observa ca este fondata critica privind greşita incadrare juridica in art. 279 al. 1 din Codul Penal, in ceea ce-l priveşte pe inculpatul Szekely George Mihai.”, se arata in hotarare. Curtea de Apel mai reţine faptul ca potrivit rapoartelor de constatare tehnico-ştiinţifica efectuate in cauza cu privire la pistol şi la muniţia ridicata de la inculpat, „caracteristicile raspund definiţiei neletale şi de autoaparare”, astfel ca deţinerea acestei arme şi a muniţiei aferente , in lipsa autorizarii, se pedepseşte cu o pedeapsa mai mica, mai precis de la 3 luni la un an.

Nereguli in faza de UP

Chiar daca procesul se apropie de faza finala, recursul la Inalta Curte, trebuie amintit faptul ca urmarirea penala impotriva lui Mihai Szekely nu a fost lipsita de elemente controversate şi de suspiciuni cu privire la imparţialitatea organelor de cercetare penala. Conform spuselor mama inculpatului, la data de 15 octombrie 2010 ofiţerul BCCO Petru Filip a contactat-o pe aceasta, Szekely Georgeta, spunandu-i ca exista un mandat de aducere pe numele fiului ei.  Dupa ce avocatul lui Mihai Szekely a facut o adresa organelor de cercetare penala in care se cerea comunicarea motivului pentru care exista un mandat de aducere, DIICOT Cluj a raspuns la data de 26 octombrie 2010 printr-un comunicat in care se arata ca: “Va solicitam sa ne comunicaţi motivul pentru care aţi formulat in calitate de aparator ales al numitului Mihai George Szekely (persoana care la data respectiva nu avea calitatea de invinuit sau inculpat in cauza) la data de 15 octombrie 2010 conform articolului 172 din CPP, cerere de a asista la toate actele de urmarire penala efectuate in dosarul 106/D/P/2010”. Cu alte cuvinte, in comunicatul semnat de catre procurorul şef-serviciu Hrudei Mircea Lucian şi de procurorul Corina Mihaela Niţu, DIICOT neaga ca l-ar fi urmarit la acel moment pe Mihai Szekely, chiar daca ofiţerul Petru Filip a anunţat-o pe Georgeta Szekely cu totul altceva.

Fabrica nu a funcţionat niciodata

Una dintre principalele capete de acuzare impotriva lui Mihai Szekely a fost pe tot parcursul procesului penal faptul ca acesta ar fi deţinut o fabrica care ar fi folosit-o pentru a produce drogul “chill”. Cu toate acestea, daca ar fi sa consideram evenimentele din punct de vedere cronologic lucrurile par sa nu stea deloc aşa. Avand avansul platit in august 2010, hala din Gilau care face obiectul acuzaţiilor a fost mereu considerata ca fiind o adevarata fabrica de droguri., Cu toate acestea percepţiile de la “locul faptei” arata ca fabrica nu a funcţionat niciodata cu adevarat. Din moment ce aparatura necesara fabricarii pastilelor a fost cumparata in aprilie 2010 şi ţinuta in chirie pana in septembrie 2010 la firma Nordic, din moment ce volumul aparaturii depasea trei metrii patraţi, ele nu au fost niciodata descarcate sau folosite. In luna 2010 octombrie 2010 aparatura in cauza  a fost confiscata de la hala din Gilau aparatura de pese 22.000 de dolari, pe care exista factura şi pentru care au fost platite taxe şi TVA. De menţionat faptul ca la confiscare nu s-au gasit substanţe ilegale, aparatele fiind sigilate, doar membrana exterioara a pastilelor care nu este ilegala. In raportul de constatare tehnico-ştiinţifica cu numarul 920176 din 13 decembrie 2010 se arata la concluzii faptul ca “ in probele prelevate in cauza privind pe numita Szekely Georgeta, nu s-a pus in evidenţa substanţe stupefiante sau psihotrope supuse controlului conform legii 143/2004” Intr-o alta expertiza, privind cenuşa rezultata in urma unui foc din apropiere, in baza careia Szekelz Georgeta a fost arestata sub acuzaţia ca ar fi distrus probe, se arata faptul ca cenuşa rezultata nu conţine urme sau substanţe care sa fi provenit din substanţe ilegale.
 Andrei Tomoş

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.