
Un caz de mare importanță pentru mediul de afaceri din România se află acum pe masa instanței din Cluj. Firma Punctual Comimpex SRL a dat în judecată Guvernul României, solicitând suspendarea unei hotărâri guvernamentale, HG 1393/2024, care introduce modificări fiscale legate de regimul accizelor și impozitului pe profit. Decizia afectează grav activitatea economică a companiei, care susține că măsurile impuse sunt discriminatorii și creează o dublă impozitare în sarcina operatorilor economici.
Vasile Mureșan, patronul firmei Punctual Comimpex SRL, unul dintre cei mai influenți multimilionari din Cluj-Napoca, este cunoscut atât pentru succesul său în afaceri, cât și pentru implicarea în numeroase controverse juridice și fiscale. Proprietar al companiei Punctual Comimpex SRL, acesta a intrat frecvent în atenția publicului datorită proceselor intentate împotriva autorităților locale și guvernamentale, dar și a legăturilor familiei sale cu dosare de corupție și fraude cu fonduri europene. Personalitate controversată, Mureșan rămâne un simbol al influenței și controverselor în mediul de afaceri clujean.

Compania Punctual Comimpex SRL, având ca obiect principal de activitate comerțul produselor din tutun, s-a confruntat cu modificări legislative aduse prin HG 1393/2024, care impun schimbări semnificative în regimul fiscal. În contextul economic actual, compania susține că HG 1393/2024 afectează semnificativ posibilitatea desfășurării activităților comerciale. Modificările introduse prin acest act normativ elimină deducerea accizelor din baza de calcul pentru impozitul pe profit, ceea ce ar reprezenta o încălcare a principiului echității fiscale.
Accizele reprezintă taxe speciale aplicate de stat asupra anumitor produse, care au ca scop atât generarea de venituri pentru bugetul public, cât și descurajarea consumului unor bunuri considerate dăunătoare sănătății, mediului sau societății. Aceste taxe sunt incluse în prețul final al produselor și sunt colectate fie la momentul producției, fie la import.
Printre cele mai comune produse supuse accizelor se numără carburanții, alcoolul, produsele din tutun și, în unele cazuri, cafeaua sau produsele de lux. Nivelul accizelor variază în funcție de categoria produsului și de politicile fiscale ale fiecărui stat.
La nivel european, statele membre trebuie să respecte reguli armonizate în ceea ce privește accizele, astfel încât să fie evitate diferențele majore de preț care ar putea afecta comerțul intern. În același timp, accizele sunt un instrument pentru a sprijini obiectivele de sănătate publică sau de protecție a mediului.
Introducerea unui impozit minim pe cifra de afaceri (IMCA) fără scăderea accizelor duce la o povară fiscală disproporționată, comparativ cu regimul anterior. În al doilea rând, societatea afirmă că acest act normativ creează un precedent periculos pentru întreg sectorul economic, riscând restructurări și pierderi semnificative de locuri de muncă.
Prin cererea de suspendare formulată către Curtea de Apel Cluj, compania solicită anularea efectelor Hotărârii Guvernului în ceea ce privește eliminarea deducerii accizelor și impozitarea suplimentară. De asemenea, Punctual Comimpex argumentează că aceste măsuri contravin normelor europene privind regimul accizelor și principiului proporționalității, punând în pericol sustenabilitatea activității economice.
Avocații lui Vasile Mureșan au subliniat: „În cazul de față, la o simplă analiză și fără a fi necesară antamarea fondului cauzei, se poate observa că prin prevederile HG 1393/2024 a căror suspendare se solicită, se enumeră categoriile de contribuabili care pot deduce accizele din baza de calcul IMCA, ceea ce, tot la nivel de simplă aparență reprezintă o limitare a aplicării textului de lege.”

HG 1393/2024
În contextul modificărilor fiscale aduse de Codul fiscal, prevederile privind impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) au suferit ajustări semnificative. Principalele noutăți vizează clarificarea modului de determinare a veniturilor totale și a deducerilor aplicabile, astfel încât contribuabilii să calculeze mai precis obligațiile fiscale. Veniturile totale includ toate încasările contabile, din care se scad reducerile comerciale ulterioare, subvențiile și alte venituri specifice.
Pentru contribuabilii individuali sau cei care fac parte din grupuri fiscale, comparația între impozitul pe profit și IMCA a devenit mai complexă. Se iau în considerare sponsorizările sau amortizarea activelor, dar și activități conexe, cum ar fi cele din domeniile distribuției energiei electrice și gazelor naturale. Acestea includ servicii obligatorii, cum ar fi racordarea la rețele sau emiterea avizelor, care sunt acum integrate în sfera veniturilor relevante pentru calculul cifrei de afaceri.
În plus, grupurile fiscale sunt obligate să-și consolideze cifrele de afaceri și să calculeze obligațiile fiscale la nivel agregat, iar procesul de comparare a impozitelor minim și pe profit se aplică la nivelul întregului grup. Aceasta înseamnă o mai mare responsabilitate pentru contribuabili în raport cu conformarea fiscală, dar și o mai mare transparență în ceea ce privește veniturile declarate și deducerile efectuate. În esență, aceste schimbări vizează o aplicare mai riguroasă a regulilor fiscale, reducând riscurile de evitare a impozitelor prin interpretări ambigue ale legislației.
Guvernul României a solicitat instanței de judecată să respingă acțiunea formulată de S.C. Punctual Comimpex SRL, susținând că măsurile introduse prin Hotărârea Guvernului nr. 1393/2024 sunt pe deplin conforme cu legislația fiscală națională și europeană. În argumentația sa, guvernul a afirmat că noile prevederi privind impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) și regimul accizelor au fost implementate pentru a asigura o mai mare echitate fiscală și pentru a combate practicile de evitare a impozitării prin mecanisme artificiale. De asemenea, reprezentanții guvernului au subliniat că eliminarea deducerilor aplicabile accizelor nu contravine principiilor proporționalității și echității fiscale, fiind justificată de necesitatea creșterii veniturilor bugetare și asigurării unui cadru fiscal sustenabil. În plus, guvernul consideră că impactul economic asupra operatorilor comerciali, inclusiv al celor din sectorul tutunului, este unul moderat și proporțional cu obiectivele generale ale reformei fiscale. Prin urmare, instanța este îndemnată să ia în considerare interesele generale ale statului și să respingă cererea de suspendare a actului normativ formulată de compania clujeană.
Vasile Mureșan, un influent om de afaceri din Cluj-Napoca, este cunoscut atât pentru succesul său în afaceri, cât și pentru controversele care au marcat parcursul său profesional.
În 2016, Mureșan s-a confruntat cu o dispută juridică de anvergură cu primarul Clujului, Emil Boc, după ce autoritățile locale au refuzat emiterea unei autorizații de construire solicitate pentru extinderea unei clădiri pe Calea Dorobanților nr. 111. Tribunalul Cluj i-a dat câștig de cauză, considerând refuzul primarului ca fiind nejustificat, iar decizia a fost confirmată definitiv de Curtea de Apel Cluj. Acest caz a evidențiat perseverența lui Mureșan în a-și proteja interesele în fața autorităților.
Pe lângă propriile sale dispute legale, familia sa a fost implicată în alte controverse. În 2019, fiul său, Alin Vasile Bande-Mureșan, a fost pus sub acuzare de DNA Cluj pentru presupusa folosire de documente false în vederea obținerii ilegale de fonduri europene. Acuzațiile au inclus o cerere de recuperare a sumei de 3,41 milioane lei din partea Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). Acest scandal a amplificat criticile asupra activităților familiei Mureșan și a adăugat un nou capitol controversat în trecutul lor.
Trecutul lui Vasile Mureșan reflectă o combinație de realizări notabile în mediul de afaceri și dispute legale care au ridicat semne de întrebare cu privire la modul în care au fost gestionate anumite aspecte ale activității sale. Fie că a fost vorba despre confruntări cu autoritățile sau despre legături cu acuzații de corupție și fraudă, istoria sa continuă să fie una complexă și controversată.
Citește și: După douăzeci de ani. Un fost ambasador american arată fața reală a lui Mircea Geoană!
Eu cred că trebuie impozitate pe cifra de afaceri și pe profitul reinvestit cât m-ai mult deoarece practică munca la negru și duc banii în profitul reinvestit și își fac proprietăți de milioane de euro