O noua dezbatere pe marginea amenajarii strazii Mihail Kogalniceanu din centrul orasului a fost lansata saptamana trecuta de administratia clujeana. Principalul punct de controversa il reprezinta ideea de a amenaja un parching subteran pentru a rezolva problema traficului ingreunat din zona, iar propunerea centrala ramane cea de pietonalizare a strazii.
De altfel, chiar primarul Emil Boc a precizat, la inceputul dezbaterii, ca obiectul consultarilor este discutia privind constructia parkingurilor si pietonalizarea strazii, cu precizarea ca inca nicio decizie nu s-a luat in acest sens. Scopul consultarii a fost acela de a stabili tema pentru concursul de solutii pe care administratia doreste sa-l lanseze in vederea reamenajarii zonei ca spatiu pietonal.
La dezbatere au fost prezenti riveranii de pe strada Kogalniceanu, membri ai Ordinului Arhitectilor, oficiali ai Primariei Cluj-Napoca, reprezentanti ai institutiilor care au sediul pe aceasta strada (Arhivele Nationale, Biblioteca Academiei Romane), cel mai important dintre acestia fiind absent, si anume universitatea „Babes-Bolyai”.
Nimeni nu vrea sapaturi
In legatura cu construirea unui parching, directorul Bibliotecii Academiei Romane si-a exprimat vehement opozitia. „Plasarea unui garaj supra sau subteran e o anomalie sau chiar o blasfemie! Pietonalizarea trebuia facuta deja, intregul centru al Clujului ar trebui sa aiba acest statut, asa cum s-a facut in Sibiu. E greu de imaginat ce se intampla acum, parintii isi aduc copiii la scoala si vin sa ii aduca, blocheaza traficul. Suprimarea galagiei, a claxonarilor, a injuraturilor, va fi o chestie providentiala”, considera Chindris.
In legatura cu potentialele probleme care ar putea aparea odata cu pietonalizarea, directorul bibliotecii considera ca exemplul drumului catre Casa Matei Corvin este unul ingrijorator. „Daca dupa pietonalizare, atunci cand va deveni tentanta pentru negustori, va avea aceeasi soarta cu strada Matei Corvin si Piata Matei Corvin. Daca drumul catre Casa Matei Corvin se preteaza pentru asa ceva, Kogalniceanu nu se preteaza. In fata bibliotecii e un trotuar, care este extrem de lat si sunt sigur ca daca Primaria va accepta, primul loc pe care se vor aseza va fi trotuarul nostru”, a declarat Ioan Chindris.
Chiar daca majoritatea celor prezenti s-au aratat in favoarea pietonalizarii, Directia Judeteana a Arhivelor Nationale Cluj se opune si acestui proiect. „Avem un specific aparte, suntem institutie a Ministerului de Interne. Avem o problema cu scoaterea traficului, pentru ca avem parte de masini, executam misiuni speciale si exista transporturi speciale, de arhiva, pe care noi le realizam frecvent”, a precizat Paula Ivan, din partea DJAN Cluj.
Pietonala cu acces
Unul dintre arhitectii clujeni care au aratat un interes deosebit in acest proiect, Serban Tiganas, a explicat celor ingrijorati de aspectul accesului ca strada Kogalniceanu va deveni doar partial o artera pietonala. „Termenul pietonal e impropriu, e vorba de carosabil ocazional – accesul riveranilor, a masinilor de interventie, salubritate sau pompieri nu va fi afectat. Nu se pune problema sa nu mai existe trafic ocazional, ci doar de limitarea in aceste scopuri”, a declarat Tiganas, care este presedintele Ordinului Arhitectilor din Romania.
Datorita numeroaselor voci care s-au opus acestui aspect al proiectului de ansamblu, primarul Emil Boc a decis sa renunte la ideea de parching subteran in zona. „Nu exista o opozitie cu privire la conceptul de pietonalizare. Se va avea in vedere punerea in valoare a spatiului fara ca acesta sa se transforme in bazar sau adunatura de tarabe. Am inteles ca nu se doreste un parking subteran pe strada ci unul in zona limitrofa, iar administratia va actiona ca atare”, a concluzionat Boc. Edilul a aprecizat ca administratia a initiat o serie de negocieri, coordonate de o echipa condusa de viceprimarul Ana Horvath, cu proprietarii privati ai terenurilor din zona Cimitirului Central pentru amenajarea unui parching, idee care a fost emisa si cu ocazia unor dezbateri anterioare.
Astfel, pana la urma specialistii Primariei si cei de la Ordinul Arhitectilor vor pregati tema concursului pentru pietonalizarea zonei Kogalniceanu fara parcare subterana. Concursul va fi lansat la inceputul lunii martie, in data de 5, cand se va lansa si competitia pentru amenajarea zonei pietei Mihai Viteazul.
Deschiderea strazii catre public
„Este bine ca au loc aceste dezbateri si ca participa la ele si consilieri locali. Astfel, transcrierea discutiilor poate fi pusa la dispozitia tuturor consilierilor locali si a celor care nu participa, ca sa nu avem surprize ca in cazul regulamentului pentru cimitire”, a declarat viceprimarul Ana Horvath.
La dezbatere a fost prezent si un avid sustinator al conservarii bogatiei culturale a Clujului, presedintele Asociatiei „Kelemen Lajos" pentru ocrotirea monumentelor. Astfel, Gaal Gyorgy considera ca „este binevenita transformarea in zona pietonala. Ar trebuie extins spatiul si pe strada Universitatii. Neaparat trebuie adusa statuia Sfintei Fecioare la locul ei. Parcarile subterane pe teritoriul vechii cetati nu sunt o idee buna. Cand se vor construi se vor gasi vestigii, chiar sicrie si se va intarzia proiectul. Neaparat daca nu se va mai parca in zona, riveranii sa primeasca carduri gratuite de acces. O parcare langa cimitir e ideala. Daca se reuseste ca proprietarii sa vanda, trebuie insa sa avem grija ce se construieste acolo, sa nu apara un monstru, un mamut langa poarta cimitirului”, a mentionat Gaal Gyorgy.
Si alte voci au sustinut importanta conservarii cladirilor de pe strada Kogalniceanu si punerea lor in valoare. „In cazul zonelor istorice, retelele edilitare sunt depasite. Este nevoie sa se tina cont ca, o data cu pietonalizarea, sa se rezolve problemele acestora, plus trebuie ingropate in subteran toate cablurile. Sunt cunoscute gangurile cu lemn din aceasta zona, sa avem in vedere ca ele tin de atmosfera orasului si participa la calitatea spatiului”, a atras atentia arhitectul Horatiu Racasan.
„Salut interventiile in favoarea linistirii traficului. Foarte interesanta mi s-a parut ideea legata de starea fatadelor. Ar trebui sa se faca o initiativa printr-o hotarare de Consiliu Local prin care fatadele sa fie acceptate ca un bun comun, daca locuitorii Clujului doresc sa trecem bariera proprietatilor si astfel vom putea sa reparam portile, sa restauram fatadele din centrul orasului”, a adaugat si Szabolcs Guttmann, presedinte Filialei Transilvania al Ordinului Arhitectilor.
Diana Gabor
Pietonalizare in etape
Pentru amenajarea strazii Mihail Kogalniceanu, intentia Primariei, din momentul lansarii dezbaterilor, a fost de a transforma aceasta oaza de liniste din centrul orasului in zona pietonala. La o dezbatere anterioara,
Adrian Iancu a prezentat un proiect cu titlu gratuit, in care amenajarea zonei s-ar face in doua etape. Intr-o prima faza s-ar lucra la portiune cuprinsa intre Colegiul Academic si Biserica Reformata, urmand ca ulterior sa fie amenajata parte ramasa pana la Turnul Croitorilor. „Speram o deschidere din partea Bisericii Reformate pentru o conexiune pietonala spre Turnul Croitorilor, pentru ca tot traseul sa devina interesant pentru turism”, a explicat arhitectul, subliniind ca la Zilele Culturii Maghiare acest aranjament a functionat cu succes, fiind ridicate standuri si o scena, lucru facut posibil de inchiderea circulatiei auto. Statutul de zona pietonala, fara masini parcate peste tot, va pune mai bine in evidenta monumentele si cladirile de pe strada Mihail Kogalniceanu, pentru care s-ar putea monta chiar si niste placute informative, a aratat arhitectul.
Pentru statuia Sf. Gheorghe, Iancu a propus inlocuirea spatiului verde cu o fantana de mici dimensiuni, „ar reflecta mai bine imaginea grupului statuar si imaginea fatadei bisericii”. Scopul proiectului este crearea unui tur pietonal al centrului istoric. „Probabil ca multi dintre dvs. v-ati atasat de Piata Muzeului. Aceasta strada are potential de a deveni si mai interesanta. Am putea avea un traseu pietonal mai extins, de aici putem ajunge pe strazile care duc spre Zidul Cetatii”, a subliniat Iancu. Majoritatea cladirilor de pe Kogalniceanu sunt monumente istorice. „Sunt absolut remarcabile, pornind de la sediul Universitatii Babes-Bolyai si Colegiul Academic. Sunt reprezentative pentru arhitectura romaneasca si ar merita puse in valoare”, a adaugat acesta.
