Palatul Banffy, care găzduieşte în prezent Muzeul de Artă Cluj-Napoca, va fi retrocedat, potrivit ministrului Culturii, Daniel Barbu. Astfel, clădirea ar putea suferi soarta Muzeului Farmaciei, care aşteaptă rezultatul negocierilor dintre noii proprietari şi minister, pentru a afla dacă se mută din sediul actual
Muzeul de Artă din Cluj-Napoca, găzduit în prezent de Palatul Banffy din centrul oraşului, ar putea fi evacuat anul viitor, după ce clădirea a fost retrocedată, susţine ministrul Culturii, Daniel Barbu, prezent la Cluj. “Este o tragedie. Clădirea este o bijuterie a arhitecturii transilvănene şi chiar central europene. Muzeul este foarte important, dar probabil că de anul viitor va trebui să îl evacuăm”, a declarat ministrul Culturii, Daniel Barbu.
Cu toate că există prevederi legale care obligă eventualii noi proprietari ai imobilului să păstreze încă 10 ani funcţia actuală a clădirii, statul ar putea să nu-şi exercite dreptul de preemţiune şi să piardă definitiv clădirea. Ministrul nu a exclus însă complet posibilitatea de a cumpăra imobilul, în cazul în care proprietarii vor dori să o scoată la vânzare.
“Ce se va întâmpla cu Palatul Banffy nici nu vreau să mă gândesc. Dar îmi asum responsabilitatea să pledez, atât cât voi putea, ca palatul să fie cumpărat de către stat. Dacă această clădire va fi scoasă la vânzare voi pleda ca statul să îşi exercite dreptul de preempţiune şi să îl cumpere. Nu am vrea ca acest monument să capete cine ştie ce destinaţii ciudate care să-i schimbe înfăţişarea. Vom fi cu ochii pe acest monument”, a mai spus ministrul Culturii.
Consiliul Judeţean, rămas cu buza umflată
Consiliul Judeţean Cluj, instituţie în subordinea căreia este Muzeul de Artă, a câştigat finanţare pentru restaurarea clădirii printr-un program european. La scurt timp, a aflat că instanţa a decis să retrocedeze palatul urmaşilor foştilor proprietari, rămânând astfel fără posibilitatea de a duce lucrările la bun sfârşit.
Persoana care a primit clădirea ar fi o doamnă Paraschiva Roşca, unica succesoare a lui Nicolae Roşca, moştenitor testamentar al lui Dionisie Banffy. Se pare că, clasându-se în categoria gradul III de rudenie, aceasta ar avea drept de proprietate asupra unei cote de ¾ din Palatul Banffy din Cluj-Napoca.
Ziar de Cluj arată că adresa la care poate fi găsită Paraschiva Roşca este singura informaţie pe care o are Consiliul Judeţean Cluj. “Ştiu că avem această problemă. Avem o adresă din Sibiu – comuna Săliştea Sibiului – strada Junilor nr 1315. Doamna avea 90 de ani la un moment dat, s-ar putea să fi decedat între timp. Poate este vorba de o dispută cu succesorii”, a declarat Alin Iuga, reprezentantul Departamentului mass-media din cadrul CJ Cluj, pentru sursa citată.
Paraschiva Roşca a solicitat, printr-o notificare din 2001, despăgubiri şi, ulterior, restituirea în natură, în calitate de legatară universală a lui Roşca Nicolae pentru imobilele înscrise în CF 7005 şi 6996, care la rândul lui era moştenitor testamentar a lui Banffy Dionisie. Roşca Nicolae a şi cumpărat, prin contracte sub semnătură privată, o parte din imobil, arată Ziar de Cluj.
Nicoară ar fi dat despăgubiri
“De asemenea, petiţionara a formulat cerere pentru acordarea de măsuri reparatorii, în temeiul Legii nr.112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului. Astfel, prin Sentinţa Civilă nr. 1017/1999 a Judecătoriei Cluj-Napoca, rămasă definitivă prin Decizia Civilă nr.1680/1999 a Tribunalului Cluj şi irevocabilă prin Decizia Civilă nr.1502/2000 a Curţii de Apel Cluj (prin care s-a respins apelul, respectiv recursul Comisiei Judeţene de aplicare a dispoziţiilor Legii nr.112/1995), s-a dispus acordarea de măsuri reparatorii sub formă de despăgubiri pentru cota de ¾ parte din apartamentele nr.15, nr.16, nr.17 şi nr.23 din imobil, în favoarea petiţionarei Roşca Paraschiva. Despăgubirile nu au fost stabilite şi plătite, astfel că, la apariţia Legii nr. 10/2001 s-a formulat cerere în temeiul acestei legi”, se arata într-un răspuns al Consiliului Judeţean Cluj.
În 2008, Roşca a fost chemată de către Marius Nicoară pe vremea când acesta era preşedintele Consiliului Judeţean ca să încerce să găsească o rezolvare a revendicărilor din cadrul Muzeului de Artă. În aprilie 2009, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor trimite o adresă CJ Cluj în care spune că nu sunt întrunite condiţiile cerute de lege, motiv pentru care dispoziţia trebuie modificată.
Bijuteria barocă a Transilvaniei
Construit între 1774 și 1785 pe laturile unei curți rectangulare de către contele Gheorghe (György) Banffy, este considerat a fi cea mai reprezentativă clădire în stilul baroc din Transilvania. Frontispiciul rococo are blazonul familiei Banffy și statui ale unor personaje din mitologia romană: Marte, Apollo, Diana, Perseu, Minerva și Hercule.
Palatul a găzduit ca oaspeți pe împărații Francisc I și Franz Josef.
Începând cu 1951, palatul adăpostește Muzeul de Artă din Cluj, cu un valoros patrimoniu de pictură, grafică și artă decorativă. Nucleul acestui patrimoniu este Colecția Virgil Cioflec, ce reunește opere ale artiștilor consacrați (Nicolae Grigorescu, Ștefan Luchian, Dimitrie Paciurea) cu cele ale talentelor autentice (Theodor Pallady, Camil Ressu, Vasile Popescu ș.a.) dispuse în peste 20 de încăperi. Expoziția de bază prezintă și lucrări ale unor artiști mai puțin cunoscuți din Transilvania secolelor XVIII-XIX, respectiv o importantă colecție din lucrări de mare valoare aparținând școlii de pictură din Baia Mare. Depozitul muzeului adăpostește valori imense, cenzurate din diferite motive istorico-politice.
Etajul clădirii, ce adăpostește Galeria de Artă, a fost închis în 1990 din cauza stării avansate de degradare a edificiului și redeschis în 1996. Muzeul Național de Artă Cluj-Napoca a fost nominalizat la premiul EMYA pentru muzeul european al anului 1997.
Diana Gabor
